ANALIZĂ Ce se schimbă în materia copiilor de clasa a III-a şi a IV-a

ANALIZĂ Ce se schimbă în materia copiilor de clasa a III-a şi a IV-a

Elevii au cinci ore de română şi patru ore de matematică la clasele a III-a şi a IV-a. De la anul, materiile vor fi predate diferit                                 FOTO: Dorin Constanda / Adevărul

Educaţia elevilor de la clasele a III-a şi a IV-a se va concentra pe competenţe, pe interdisciplinaritate şi pe învăţarea intuitivă, arată experţii care au analizat noile programe şcolare.

Ştiri pe aceeaşi temă

Comentarii literare, analiză de text şi mai puţină gramatică. Asta îşi doresc mai marii de la Educaţie pentru elevii din clasele a III-a şi a IV-a. Cât priveşte matematica, de la anul copiii vor trebui să se obişnuiască mult mai devreme cu operaţii mai grele, din care nu vor lipsi procentele şi zecimalele.

Deocamdată programele şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a au fost puse în dezbatere de Ministerul Educaţiei, iar după ele vor fi create şi noile manuale şcolare, inclusiv în format digital.

Specialiştii ministerului dau asigurări că materia va fi predată intuitiv, adică nu doar teoretic, ci folosind şi materiale didactice şi exemple din viaţa reală, noutate apreciată de dascăli. Însă aceştia spun că elevii sunt din nou sufocaţi de materia din ce în ce mai stufoasă, cu elemente prea dificile pentru vârsta lor.

„Din ce am văzut, programa de română e mult mai reuşită decât cea de matematică, are un echilibru mult mai bun între ansamblu şi detaliu, precum şi între formal/non-formal. În ceea ce priveşte matematica, avem de surmontat această meteahnă a complexităţii ridicate şi a caracterului prea teoretic“, este de părere expertul în educaţie şi bloggerul adevarul.ro Marian Staş

El spune că noile programe şcolare sunt totuşi „veritabile bijuterii pedagogice în multe (nu toate) dintre faţetele lor de proiectare“, deşi sunt făcute după un plan-cadru „de nota 4“, pentru că se axează din nou pe discipline, şi nu pe competenţe de viaţă.

Predare intuitivă

„Gramatica apare într-o formă intuitivă, este o abordare funcţională, mai întâi le dezvolţi elevilor abilităţile de comunicare, de înţelegere a unui text şi abia apoi le dai elementele de gramatică, dar într-un mod intuitiv. La fel şi la materia de matematică. Elevii vor studia fracţiile, dar nu ca în clasa a VI-a, este mai mult o introducere a materiei pentru mai târziu, predată tot în mod intuitiv“, a explicat unul dintre autorii noilor programe şcolare, Ciprian Fartuşnic, cercetător la Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (ISE) Fartuşnic.

O altă noutate, faţă de clasa a II-a, este separarea matematicii de ştiinţele naturii, pentru că „sunt mai multe competenţe şi este normal să se transforme în activitate didactică mai complexă şi să avem două discipline“, susţine Fartuşnic.

„Modificările sunt bine-venite, noua metodă de predare intuitivă a materiilor. Este o trecere de la un sistem de predare bazat pe livrarea de cunoştinţe către unul în care învăţătorul îl învaţă pe elev cum să înveţe. Însă, chiar dacă metodele par frumoase şi mai aproape de elev, nu este mai uşor, din contră, este o aglomerare de cunoştinţe, e foarte multă informaţie“, consideră învăţătoarea Cornelia Popa, de asemenea vicepreşedinte la Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ.

Fără ortografie şi punctuaţie

Dacă la matematică apar din nou elemente ce se studiau în gimnaziu, marea problemă la română este lipsa regulilor de ortografie şi punctuaţie. „Se predau regulile de despărţire a cuvintelor în silabe, dar nu se menţionează predarea ortografiei şi punctuaţiei, care sunt esenţiale, e un mare minus. Nu e pomenită nici definirea cuvintelor folosind dicţionarul, deşi copiii nu ştiu sensul propriu al cuvintelor. De asta strângem perle la Capacitate şi la Bac“, atrage atenţia dascălul.

Este o trecere de la un sistem de predare bazat pe livrarea de cunoştinţe către unul în care învăţătorul îl învaţă pe elev cum să înveţe.

Cornelia Popa, învăţătoare

În plus, Popa susţine că există câteva piedici care trebuie depăşite: o pregătire corespunzătoare a dascălilor şi dotarea corespunzătoare a şcolilor cu materiale didactice. „În plus, nu poţi aplica aceste metode noi cu 30-34 de copii în clasă, ar trebui să fie cel mult 20-25 de elevi, altfel nu ai timp să-i laşi pe toţi să se exprime“, a adăugat învăţătoarea.

Şi învăţătoarea Roxana Gheorghe de la Şcoala 190 din Capitală este mai optimistă. „Abordarea intuitivă este mai bună şi nu este dificil pentru un copil să abordeze ideea de fracţie, fiindcă este ceva care îi vine în mod intuitiv. De asemenea, la română este bine dacă se pune accentul pe lectură. Ei au toate elementele de morfologie, ce e diferit e că sintaxa apare abia de la clasa a IV-a, aşa că s-a uşurat un pic materia aici“, a observat dascălul.

Recomand exerciţiul de a ”regândi” programele şcolare în termeni de valori pentru a cultiva copiilor valori, înainte de orice, prin intermediul fiecărei discipline în parte.

Marian Staş, expert


Principalele noutăţi propuse în programele şcolare

La română se introduce descrierea la clasa a III-a, iar la a IV-a caracterizarea de personaj, utilizând expresii literare şi texte mai lungi, elemente „dificile în condiţiile în care în anii anteriori s-a pus accent mai degrabă pe comunicarea orală“, spune învăţătoarea Cornelia Popa.

Partea bună este că se face apel la exprimarea orală şi la imaginaţia copiilor, să-şi utilizeze toate simţurile şi să exprime ce sentimente şi emoţii le trezeşte un anumit text studiat. Iar textele sunt diversificate, din 10 autori români şi opt autori străini. Învaţă şi regulile de despărţire în silabe, însă nu apar regulile de ortografie şi punctuaţie, spune Popa.

La matematică, „se trece brusc de la predarea intuitivă la cea ştiinţifică“, explică dascălul. Copiii vor învăţa fracţiile sub, supra şi echiunitare, adunări cu fracţii cu zecimale, vor lucra cu numere mari, de la 0 la 10.000, inclusiv cu zecimale, dar şi cu scrierea procentuală, elemente de clasa a V-a.

Apar şi exerciţii care se predau până acum pentru performanţă precum introducerea/scoaterea întregului în/din fracţie sau aflarea unei fracţii dintr-un întreg. În plus, vor fi nevoiţi să ştie să completeze tabele cu ajutorul calculatorului, să afle coordonatele unui obiect dintr-o reţea de coordonate, care se predau la clasele a VI-a sau a VII-a. 

În Occident, programa e mai lejeră

În timp ce elevii români au parte de un program intensificat de acumulare de cunoştinţe, în mod special la matematică, în alte state trendul este invers, arată experţii. În Finlanda, accentul este pus pe dezvoltarea de competenţe, iar în Statele Unite pe conectarea cu viaţa reală. 

„Diferenţa esenţială dintre SUA şi România: mai puţin, mai uşor de înţeles, mai uşor de aplicat în practică la americani. Categoriile de conţinuturi sunt relativ similare (numere, elemente de geometrie, măsură şi unităţi de măsură, organizarea şi reprezentarea datelor), dar conţinuturile sunt incomparabil mai dense la noi“, explică profesorul de matematică Marian Staş, care predă şi la o şcoală de vară a Universităţii Harvard. 


Pe aceeaşi temă:

DOCUMENT Programele şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a, puse în dezbatere de Ministerul Educaţiei

Prima impresie despre noua programă şcolară: părţile sunt infinit mai bune decât întregul!

Toate noile manuale digitale au fost publicate pe manuale.edu.ro

FOTO Cum arată noile manuale digitale publicate gratuit pe internet de edituri

EXCLUSIV Ministerul Educaţiei a schimbat acordul-cadru cu editurile pentru noile manuale: vor reevaluări anuale şi noi licitaţii

DOCUMENT Programele şcolare pentru clasele a III-a şi a IV-a, puse în dezbatere de Ministerul Educaţiei

Editori: Noile manuale şcolare avizate, cu excepţia Abecedarului, vor ajunge pe băncile elevilor în cel mult o lună

Pricopie: Într-un timp foarte scurt manualele digitale vor fi în şcoli

 

Pricopie: „Urmează să scoatem la licitaţie şi manualele pentru clasele a III-a, a V-a şi a IX-a”

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările