ANALIZĂ PISA 2012 Performanţele slabe ale copiilor, vizibile în economie

ANALIZĂ PISA 2012 Performanţele slabe ale copiilor, vizibile în economie

Deşi la coada clasamentului, românii ştiu mai multă matematică decât bulgarii     FOTO: Adevărul

Rezultatele slabe ale elevilor la testele PISA, în special la matematică, echivalează cu pierderide sute de mii de miliarde de dolari în economia mondială, susţin experţii.

Aproape un sfert dintre elevii de 15 ani din statele membre în Organizaţia pentru cooperare şi dezvoltare economică (OCDE) au cunoştinţe minime de matematică, limitate la operaţii simple cu numere întregi, arată testele PISA din 2012.

În România, 40% din elevi s-au dovedit a fi slabi şi doar 3,2% de top, şi doar ceea ce ne-a plasat din nou pe un loc codaş, 45 din 65, între statele lumii. Specialiştii români susţin că asta adânceşte decalajul dintre educaţie şi piaţa muncii şi afectează productivitatea economiei ţării.

„Noi avem un curriculum foarte teoretizat, care nu se potriveşte cu filosofia testelor PISA, construite să dea măsura în care un sistem de educaţie pregăteşte elevii în special pentru piaţa muncii. Acum avem o prăpastie între piaţa muncii şi şcoală, iar de o piaţă a muncii competitivă depinde şi atractivitatea economiei noastre. Fără meseriaşi care să răspundă pretenţiilor patronilor, circa 80% din piaţa muncii, n-o să avem investiţii nici în următorii 100 de ani”, explică profesorul Ştefan Vlaston, preşedinte EDUCER şi blogger adevarul.ro, la Adevărul Live.

Analfabetism funcţional cuantificat în pierderi de zeci de milioarde de euro

„Avem 50% populaţie în rural unde e jale, unde sunt profesori ei în sine necalificaţi, rate alarmante de analfa­betism funcţional, ceea ce înseamnă că pierdem bani ca stat. În Marea Britanie au făcut şi un studiu în acest sens şi au estimat că acest analfabetism îi costă 80 de miliarde de lire sterline pe an. Nici nu vreau să-mi imaginez cât ne costă pe noi”, este de părere şi Emanuel Beteringhe, expert în management educaţional şi blogger adevarul.ro.

De altfel, experţii OECD atrag atenţia că datele indică nu doar probleme de adecvare a sistemelor de educaţie, dar mai ales pierderi financiare majore în economie din cauza nivelului slab de competenţe în sfera matematicii, în condiţiile în care anual statele dezvoltate investesc 200 de miliarde de euro în predarea acestei materii.

OECD: Elevii buni la matematică ar putea ”îmbogăţi” lumea cu trilioane de dolari în decursul vieţii

„Dacă toţi elevii de 15 ani din statele OECD ar atinge cel puţin nivelul 2 la testele PISA la matematică ar genera în toţi anii lor de muncă un surplus în economia mondială de aproape 200 de trilioane de dolari. Este o estimare desigur, însă arată clar că beneficiile îmbunătăţirii sistemelor de educaţie depăşesc orice cost imaginat“, explică Andreas Schleicher, director adjunct al departamentului de Educaţie şi Competenţe al OECD, într-o analiză publicată miercuri

Există şi ţări care au înţeles deja importanţa investiţiei în educaţie răsfrântă şi în economie: Canada, Korea, Shanghai-China şi Singapore, unde doar unul din 10 elevi are un nivel scăzut de înţelegere a matematicii.

Modelul câştigătorilor

Ceea ce mai arată analiza comparativă PISA 2012-PISA 2009 este că progresul în educaţie este posibil. La matematică, arată expertul OECD, ţări precum Brazilia, Mexic, Tunisia şi Turcia s-au ridicat de la coada clasamentului. Italia, Portugalia şi Rusia au ajuns aproape de media OECD, Germania şi Polonia au trecut de la un nivel mediu la unul bun, iar China-Shanghai şi Singapore au atins nivelul de top în 2012.

Modelul acestor state ne arată că soluţiile sunt motivarea profesorilor şi mobilitatea celor buni către zonele dezavantajate, dar şi sădirea încrederii în elevi că pot avea performanţe, susţine Andreas Schleicher.

Aici România stă din nou prost, ba chiar ocupă primul loc în lume cu cei mai demotivaţi elevi. „Performanţa şcolară a elevului nu e dată doar de faptul că eşti bun la o materie, la matematică, contează foarte mult motivaţia elevului, investiţia părinţilor, a dascălilor, dar mai ales intersul său“, explică psihologul şi bloggerul adevarul.ro Mihai Copăceanu.

“Calitatea unui sistem educaţional nu poate depăşi calitatea profesorilor săi”, scrie şi Alexandra Anton, expert în politici educaţionale, în special pe modelul finlandez. ”Factori precum atenta selecţie a profesorilor, buna lor pregătire continuă, oferirea accesului la profesori buni unui număr cât mai mare de copii, încurajarea unei relaţii bazate pe respect reciproc între copii şi profesori şi motivaţia copiilor de a învăţa, explică în bună parte succesul academic în unele zone ale lumii în comparaţie cu altele”, explică Anton.

Ce au în comun campionii

O analiză publicată de The Guardian, sub semnătura lui Brett Wigdortz, CEO la organizaţia educaţională Teach First, care a revoluţionat multe din şcolile cu probleme din Marea Britanie, arată şi care sunt caracteristicile comune celor care ţin topul mondial PISA:

  • aşteptări ridicate de la elevii lor, indiferent de mediul din care provin (în Shanghai, targetul este ca 95% dintre elevi să treacă de testările naţionale, adică să se ridice la nivelul minim naţional)
  • dascăli de calitate excepţională şi leadership şcolar
  • training constant şi de calitate pentru profesori în şcoli
  • o implicare puternică din partea părinţilor.


Aceste state fruntaşe au înţeles că trebuie să-şi pregătească tinerii pentru viitorul lor şi ele sunt cele care vor câştiga şi cursa economică globală, explică Brett Wigdortz. Însă, subliniază acesta, modelul Shanghai nu este perfect, pentru că presupune o lipsă de individualism accentuată şi a fost practic impus în şcoli printr-un sistem totalitar, care ar putea părea nepotrivite pentru statele europene.


VIDEO Rezultate slabe la PISA 2012. Vlaston: Sistemul de educaţie trebuie să se orienteze spre piaţa muncii, nu spre elite

După trei ani de la ultimele teste PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, după rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare cu patru locuri şi depăşind Bulgaria. La matematică, peste 40% s-au dovedit a fi elevi slabi şi doar 3,2% de top. Despre cât de important este echilibrul între susţinerea elitelor şi ridicarea nivelului celor slabi au discutat profesori şi experţi la Adevărul Live.

PISA 2012 România a urcat patru locuri în lume la matematică, citit şi stiinţe, însă rămâne tot la coada clasamentului

După ultimele evaluări din 2009 la testele PISA, România este din nou la coada clasamentului, pe locul 45 din 65, cu 440 de puncte ca medie obţinută din rezultatele elevilor de 15 ani la matematică, citit şi ştiinţe, în urcare totuşi cu patru locuri şi depăşind în 2012 ţara vecină Bulgaria. La matematică, peste 40% s-au dovedit a fi elevi foarte slabi şi doar 3,2% de top.

DEZBATERE Crearea claselor de elită, discriminare sau performanţă? Capitala va avea 56 de clase intensive anul viitor

Tendinţa sistemului educaţional românesc de a favoriza elitele în detrimentul elevilor de nivel mediu şi slab aduce ţării medalii la olimpiadele internaţionale. Per ansamblu, învăţământul românesc are însă de suferit, susţin specialişti în educaţie şi psihologi.

Ce face România pentru elevii de elită?

Pornesc de la premiza, argumentarea legală şi morală că învăţământul public este adresat tuturor cetăţenilor fără niciun fel de discriminare. Dar cum rămâne cu elevii talentaţi şi geniali pe care mereu îi ignorăm chiar şi atunci când ne reprezintă ţara în lumea întreagă - precum în cazul lui Ionuţ Budişteanu, despre care am aflat abia în vara aceasta?

ANALIZĂ De ce clasele de elită nu aduc performanţă

Recenta discuţie despre clasele „de elită” din şcolile din Bucureşti aduce în spaţiul public o dezbatere importantă pentru orice sistem de educaţie: care este varianta cea mai potrivită cu privire la modul în care sunt gestionate şcolile şi clasele.

Clase de elită în şcoli. Este bine, este rău?

În primul rând nu este o noutate, se practică la liceu pe scară largă. Ce altceva sunt liceele de elită, cele la care se intră cu medii peste 9, uneori peste 9.50?

Încă o şcoală amendată de CNCD, pentru tentativa de a forma o clasă „de elită”

O şcoală generală din Capitală a fost amendată cu 1.000 de lei de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD), pentru că a organizat un concurs în urma căruia elevii mai buni la matematică să facă parte dintr-o clasă „de elită”. Luna aceasta, CNCD a mai amendat-o cu aceeaşi sumă şi pe directoarea unei şcoli din Bucureşti pentru discriminarea unui copil cu sindromul Asperger.

DOCUMENT Lista elevilor olimpici români medaliaţi cu aur la competiţiile internaţionale de anul acesta

De la începutul anului şi până acum, 161 de elevi români au adus României medalii şi premii la olimpiadele internaţionale, 29 dintre ei intrând pe lista olimpicilor de aur ai ţării. Lista se va mări după finalizarea competiţiilor din perioada octombrie-decembrie 2013, potrivit Ministerului Educaţiei.

 

 


 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: