ANALIZĂ Cum şi cât de normal este că elevi de 13-14 ani vorbesc despre boicotarea Simulărilor pentru Evaluarea Naţională

ANALIZĂ Cum şi cât de normal este că elevi de 13-14 ani vorbesc despre boicotarea Simulărilor pentru Evaluarea Naţională

Simulările la Matematică şi Limba Maternă ar putea să aibă o prezenţă mai scăzută. Asta pentru că membrii Consiliului Naţional al Elevilor îndeamnă elevii care susţin simularea să boicoteze probele.

„Dăm foaia goală pentru că simulările nu ne vor evalua competenţele, ci doar cunoştinţele. Nu ne vor evalua capacitatea de a gândi critic, ci doar capacitatea de a reproduce informaţiile care ne-au fost dictate la clasă. Simulările au ajuns să fie experimentul ministerului, nu experienţele noastre de învăţare, iar acest lucru ne motivează să ne ridicăm în faţa tuturor acestor nedreptăţi, printr-un protest”, se arată într-un comunicat emis de consiliu.

Semnalul dat de elevi arată curajul generaţiei milenialilor

„Elevii încep să discute despre lucruri pe care nu le spuneau înainte, poate şi din teamă. Este o prostie fără margini să avem un examen la final de clasa a VIII-a. Este un examen care nu oferă nicio competenţă, care nu face decât să distribuie copiii în elevi buni şi elevi mai puţin buni, în condiţiile în care avem 10 ani de şcoală obligatorie”, a declarat, pentru „Adevărul”, sociologul Gelu Duminică.

„Examenul nu are nicio logică educaţională. E o poziţie care ar trebui să cântărească, vocea elevilor ar trebui să fie foarte bine ascultată iar lumea ar trebui să înceapă să îşi pună întrebări. Ceea ce spun elevii trebuie luat în serios şi dezbătut. La ora actuală, se ajunge la anomalii ca cea de la Braşov, unde s-a ajuns în situaţia în care dacă nu ai 8.50 nu mai poţi sta la un anumit liceu. E anormal”, adaugă Duminică.  

Accentul trebuie să cadă pe copil, nu pe profesor

În ceea ce priveşte reacţia ministrului Educaţiei, Ecaterina Andronescu, cea care a precizat că simulările „nu sunt pentru profesori sau pentru ministrul Educaţiei, ci pentru elevi”, Gelu Duminică a explicat că simulări se dau întotdeauna, în timpul tezelor.

„Accentul trebuie să cadă pe nevoia ca fiecare copil în parte să ajungă la potenţialul maxim iar pentru asta avem sistemul de evaluare clasic, de notare, de teze. Prin menţinerea acestor simulări şi a examenului de clasa a VIII-a nu facem altceva decât să ancorăm un sistem care e axat pe profesor şi nu pe copil. Sistemul a rămas unul învechit”, a conchis sociologul.  „Am văzut, regret nespus că se pretează la asemenea lucruri. Elevii trebuie să dea simulări nu pentru ministrul Educaţiei, nu pentru profesorii lor, trebuie să dea simulări pentru ei. Simulările fac parte din ceea ce aş numi evaluarea permanentă. Ei trebuie să ştie unde se află în orice moment al evoluţiei lor şcolare”, spunea ieri dimineaţă Ecaterina Adronescu.

Româna nu a fost boicotată

Aproximativ 350.000 de elevi din clasele a VII-a şi a VIII-a au susţinut ieri simularea la Limba şi Literatura Română, prima probă pregătitoare din cadrul Evaluării Naţionale, programată pentru luna iunie. Subiectele au fost relativ uşoare. La clasa a VIII-a, elevii au avut la primul subiect poezia „Stai şi-asculţi sub ramuri” de autorul Ştefan Octavian Iosif, unde au trebuit să argumenteze, printr-o compunere de minim 150 de cuvinte că poezia aparţine genului liric. Totodată, au trebuit să dea sinonime pentru două cuvinte din textul poeziei, să menţioneze rolul unei virgule dintr-un vers, să despartă în silabe şi să transcrie cuvinte cu sens figurat.

La subiectul al II-lea, la prima cerinţă, elevii au avut un text despre Grădina Botanică din Bucureşti scris de Andrei Vişan, unde cerinţele s-au axat pe formulare de enunţuri, conjugare de verbe, precizarea funcţiilor sintactice a unor cuvinte din text, dar şi construcţii de fraze gramaticale. Ultima cerinţă de la subiectul al II-lea a constat în redactarea unei compuneri de maxim 300 de cuvinte despre o întâmplare petrecută într-un muzeu. Elevii au trebuit să ţină cont de succesiunea logică şi aşezată în timp şi spaţiu a faptelor prezentate.

În ceea ce îi priveşte pe elevii de clasa a VII-a, aceştia au avut de citit un fragment din basmul popular „Ion, Făt-Frumos” şi li s-au cerut să noteze sinonime pentru cuvintele „faimă”, „trist”, să menţioneze rolul virgulei din enunţul „- Ştii ce, tată?”, dar şi să transcrie cuvinte care conţin diftongi. La subiectul al II-lea, elevii au avut de citit un fragment dintr-un articol scris de Ileana Bîrsan şi să rezolve diverse cerinţe de gramatică. Ultima cerinţă de la subiectul al II-lea a constat în redactarea unei compuneri de maxim 300 de cuvinte despre o activitate extraşcolară.

Elevii au primit 14 puncte pentru redactarea întregii lucrări (unitatea compoziţiei, coerenţa textului, registrul de comunicare, stil şi vocabular, dar şi pentru respectarea normelor de ortografie, punctuaţie şi lizibilitate).

Nivel de dificultate spre mediu

Profesorii spun că subiectele au fost destul de simple, cu nivel de dificultate mic spre mediu, iar elevii cu un nivel corespunzător de pregătire pot lua cu uşurinţă note bune. „Cerinţele au fost clare, iar subiectele destul de uşoare atât pentru cei de clasa a VII-a, cât şi pentru cei de a VIII-a. Au fost date elemente lucrate mult la clasă. Compunerile şi exemplificările pe text nu ar fi trebuit nici ele să ridice probleme elevilor”, a explicat profesorul de Limba şi Literatura Română, Marilena Drăghici, de la Şcoala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” din Giurgiu.

„Compunerea pentru cei de clasa a VIII-a a fost accesibilă, sper că nu a creat probleme elevilor care poate nu au fost vreodată la muzeu. Cerinţele de la gramatică nu au grad mare de dificultate, dar sunt cerinţe care vor departaja notele bune de cele medii. Mă refer la cerinţele referitoare la funcţiile sintactice a două cuvinte din textul prezentat (subiectul II, punctul 4). Dar cum copiii reiau în clasa a VIII-a complementul indirect şi completiva indirectă, nu ar fi trebuit să aibă probleme la rezolvarea cerinţei”, precizează profesoara Ruxandra Achim, de la Colegiul Naţional I.L. Caragiale din Capitală.

Elevii care au fost atenţi la clasă şi s-au pregătit pot lua cu uşurinţă între nota 7.50 şi 8.50. „Posibile probleme ar fi putut apărea la subiectul unde li se cere rezumat, elevii putând fi „furaţi” de textul dialogului şi să aibă astfel dificultăţi în a face un rezumat, ei trebuind să se concentreze exclusiv pe acţiunea din text. Dar dacă au fost atenţi la cerinţe, sigur nu au avut de ce să li se pară dificil. Iar la ultimul punct de la subiectul 2, puteau să se inspire din activităţile care au loc în timpul evenimentului anual „Şcoala Altfel” sau din textul-suport”, adaugă Achim.

„Cerinţele au fost clare, uşoare, iar formularea cerinţelor a fost asemănătoare cu cea din anii trecuţi. Consider că se pot lua uşor note mari, mai ales că s-a lucrat mult la clasă pe poezie şi gramatică”, spune profesoara Marilena Drăghici, de la Şcoala Gimnazială „Mircea cel Bătrân” din Giurgiu.

Şi elevii spun că subiectele date au fost accesibile şi timpul, suficient pentu rezolvarea cerinţelor.  Deşi au avut emoţii, s-au liniştit în momentul în care au citit cerinţele şi au văzut că sunt grele. „Mi s-a părut uşor. Cerinţele au fost clare. Eu am reuşit să rezolv tot şi cred că voi lua nota maximă. Am avut mari emoţii la început dar când am văzut ce uşoare sunt, mi-au trecut repede”, spune Andreea,

Notele pot fi trecute în catalog, la cerere. Simularea la Evaluarea Naţională continuă astăzi cu proba la Matematică, şi mâine, cu proba la Limba Maternă. Rezultatele vor fi afişate pe 22 martie.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: