ANALIZĂ Dezastru la titularizarea profesorilor: rata de promovare este 37%. Cum sunt blocate intenţionat posturile de titulari

Rata de promovare de la examenul de Titularizare, care le permite profesorilor să ocupe un post permanent în sistemul de învăţământ, este mai mică decât cea a tinerilor care au absolvit Bacalaureatul. Experţii în Educaţie au explicat care este motivul pentru care profesorii sunt din ce în ce mai slab pregătiţi

Doar 37% din candidaţii care au dorit să ocupe un post titular în învăţământ au promovat examenul, adică au luat peste 7 la proba scrisă. Mai exact, potrivit datelor Ministerului Educaţiei, doar 7.649 de candidaţi din cei 20.570 câţi au fost la examenul de Titularizare de anul acesta au şi luat nota care să le permită să ocupe un post titular în sistemul de învăţământ. Rata de promovare este mai mică decât cea de anul trecut, când 48% au trecut cu bine de Titularizare.  O altă diferenţă faţă de anul trecut se vede la numărul notelor de 10: dacă în 2014 au fost 158 de medii de 10, anul acesta au fost doar 40. În total, 7.434 de candidaţi (36,30%) au obţinut note între 5 şi 7, aceştia fiind profesorii care au acum dreptul de a ocupa un post de suplinitor. Cine a luat mai puţin de 5, teoretic, nu poate ocupa un post în sistemul de învăţământ, au explicat reprezentanţii Ministerului Educaţiei. Pe scurt, viitorii profesori pică pe capete, mai ceva decât absolvenţii de liceu la Bac.

Profesorii de calitate slabă formează elevi la fel

Motivul pentru care rata de promovare la examenele profesorilor scade de la an la an este pregătirea slabă din facultate şi, mai apoi, lipsa unui stimulent financiar în sistem, spun experţii. Fostul ministrul al Educaţiei Mircea Miclea vorbeşte despre calitatea slabă a pregătirii profesorilor care se va reflecta mai devreme sau mai târziu în calitatea slabă a elevilor. „Cu siguranţă, mentalitatea cadrelor didactice se va vedea şi în mentalitatea elevilor, iar această calitate slabă a dezvoltării profesionale a dascălilor se va dezvolta mai târziu într-o calitate slabă a copiilor la învăţătură, şi nu în ultimul rând, în rezultatele lor. Pregătirea profesorilor este extrem de deficitară, mă refer aici la masteratul didactic, care este trecut în Legea Educaţiei, dar nu a fost pus în practică. Toate ţările performante la testele PISA au masterat didactic. Ne îndreptăm către un colaps din punct de vedere al calităţii pregătirii profesorilor, şi dacă profesorii sunt de calitate slabă, atunci şi elevii vor fi“, atrage atenţia Miclea asupra efectului de domino pe care slaba pregătire a profesorilor îl va avea în sistem.

Şi expertul în Educaţie Marian Staş vorbeşte despre lipsa pregătirii universitare, de programe de licenţă pentru profesia de dascăl. „Vorbim de acelaşi trend nefericit, de degradare a performanţei didactice şi de batjocură la adresa celei mai nobile profesii din lume. Cauza de fond este inadecvarea structurală a sistemului la nevoile educaţionale curente, de aici lehamitea şi lipsa de responsabilitate cu care a fost tratat examenul, la scară macro. De fapt, cum am menţionat în nenumărate alte rânduri, chestiunea de fond este cea privind formarea profesorilor, care acum e într-o paradigmă depăşită, soluţia modernă şi eficientă este crearea şi introducerea urgentă în universităţi a programelor de licenţă pentru profesia didactică. În acest moment, universităţile din România nu produc profesori, ci matematicieni, filologi, istorici, fizicieni etc., care au credite de pedagogie. E aberant! Nicio ţară din lume normală nu procedează astfel. Repet, soluţia instituţională este crearea urgentă a formării iniţiale pe filiera didactică, prin programe de licenţă pentru profesia didactică. De asemenea, soluţia corectă, în opinia mea, este cea a unei salarizări oneste şi contracte pe termen limitat de 5-7 ani, ca să poţi ţine oamenii în priză, să nu se culce pe urechea inamovibilităţii. Tendinţa e organică, structurală, iar lucrurile vor sta prost şi în anii următori, deoarece problema e incorect formulată – sindicalist mediocru, în loc de manager sănătos“, a explicat Staş.

Şi reprezentanţii profesorilor vorbesc despre slaba calitate a pregătirii dascălilor. Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, spune că sistemul practic nu mai are de unde să selecteze profesori de calitate. „La un salariu de 1.200 de lei, cine vă imaginaţi că vrea să lucreze în sistem?“, întreabă Nistor.

Posturi blocate intenţionat

Profesorul de Istorie Corneliu Riegler, de la Colegiul Naţional Bilingv „George Coşbuc“ din Bucureşti, de asemenea lider al Sindicatului Tinerilor Profesori din România, spune că mai există o problemă, lipsa de posturi titulare din sistem. „Nu poţi intra în sistem fără acest examen, însă chiar dacă îl promovezi, examenul nu-ţi garantează că eşti titular pe post. Posturile din sistem se acordă mai mult prin transfer şi, de aceea, sistemul nu mai reuşeşte să recruteze oameni performanţi. Poţi să fii primul pe Bucureşti la Titularizare la materia pe care o predai, dacă nu sunt locuri, atunci e degeaba. Eu când am dat concursul în anii ’90, era obligatoriu ca toate posturile vacante de titulari să fie scoase la concurs. Acum, posturile sunt ascunse şi ţinute intenţionat la suplinire pentru că profesorii suplinitori sunt la mâna directorilor. Suplinitorii au ajuns iobagii învăţământului şi, uneori, suplinitorii sunt mai bine pregătiţi decât titularii“, a explicat Riegler.