Alba-neagra cu testele de salivă din şcoli. Medic: „Testarea la şcoală este o modalitate prin care ţinem lucrurile sub control”

Testele de salivă nu au ajuns încă în şcolile din România Foto: Arhivă

Elevii sunt în a doua săptămână de cursuri faţă în faţă după două săptămâni de vacanţă forţată, iar testele de salivă nu au ajuns în şcoli. Procedura de administrare este neclară şi aplicarea ei a devenit un cartof fierbinte de care toată lumea vrea să scape.

Autorităţile au întârziat nepermis de mult cu achiziţia şi livrarea testelor non-invazive pentru depistarea infecţiei cu SARS-CoV-2, iar procedura de administrare a acestora prezentată de Ministerul Sănătăţii are lacune de aplicare, se arată într-un comunicat al Consiliului Naţional al Elevilor, CNE. 

Instrucţiunile emise de Ministerul Sănătăţii prevăd că testarea elevilor trebuie supravegheată de personalul medical sau de persoane desemnate în cadrul unităţii de învăţământ. Potrivit documentului, elevii se autotestează, înainte de a se spăla pe dinţi, a mânca sau a bea apă, dar după igienizarea mâinilor, rezultatul testului fiind disponibil în 15 minute. Totodată, persoanele desemnate trebuie să ţină evidenţa testelor la nivelul şcolii şi a rezultatelor acestora, să raporteze la DSP cazurile pozitive şi să anunţe imediat părinţii elevilor care au ieşit pozitivi. Procedura mai spune că responsabilii trebuie să urmeze un instructaj referitor la utilizarea, colectarea şi  interpretarea testelor. Testările ar urma să aibă loc în prima şi în a 4-a zi a săptămânii, înainte de prima oră de curs. 

O măsură bună, insuficient gândită 

În România, în circa 20% din unităţile de învăţământ există personal medical care, teoretic, cel puţin, ar putea gestiona testarea. Practic însă, dacă o şcoală are sute de elevi, procedura este imposibil de aplicat fără a afecta grav procesul de educaţie. „Dacă ai un asistent medical, apelezi la el, toată lumea va dori să fie sarcina acelui asistent medical în şcoală, or, dacă ai 50 de clase? Mai devreme de o oră, chiar dacă se asigură o bună sincronizare, organizare perfectă, mai devreme de o oră nu se poate finaliza testarea unei clase şi nu ai 50 de ore într-o zi ca să-i testezi – 50 de ore, 50 de clase, luni”, a explicat ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu.

Sindicatele profesorilor s-au opus însă ferm preluării acestei sarcini de către cadrele didactice. Asta nu din considerente financiare, a replicat Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor „Spiru Haret”, deşi aşa cum medicii sunt plătiţi pentru că fac vaccin, şi profesorii ar putea fi plătiţi pentru aceste testări. „Este vorba despre nişte testări care se soldează cu reziduuri medicale şi niciun cadru didactic nu are calificarea de a lucra cu aşa ceva, iar toate unităţile de învăţământ trebuie să încheie contracte cu firme specializate în colectarea acestor reziduuri – şi discutăm de peste 7.000 de unităţi cu personalitate juridică a nivel naţional – şi că sunt multe unităţi în mediul rural acolo unde nu prea există astfel de firme”, a argumentat Nistor. 

Apoi, mai spune sindicalistul, în instrucţiunile MS nu se spune nimic despre preşcolari. „S-a gândit cineva că pentru un test relevant un copil de vârstă mică nu trebuie să mănânce nimic în dimineaţa respectivă şi să ajungă la şcoală mai devreme cu cel puţin o jumătate de oră? Şi dacă într-o sală de clasă se fac testele şi descopăr că doi sunt pozitivi ce se întâmplă? S-a gândit cineva din Ministerul Sănătăţii? Păi dacă pun un profesor să se ocupe de testare, nu vă gândiţi că primele ore sunt pierdute?”, a subliniat liderul de sindicat. 

În opinia acestuia, testarea elevilor ar trebui să aibă loc acasă, iar dacă apare o problemă, părinţii să o comunice şcolii: „În Marea Britanie, testele se fac acasă”. Din păcate, admite Nistor, o metodă bună de identificare a infecţiilor a fost insuficient gândită. 

„E nevoie de standardizare” 

Dr. Adrian Marinescu, medic primar de boli infecţioase, directorul medical al Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Prof.dr. Matei Balş” din Bucureşti, susţine însă că profesorii ar trebui să se implice. 

„Sigur că, în mod ideal, toate şcolile ar trebui să aibă personal medical avizat care să se ocupe de testare. Dar multe nu au şi atunci vorbim despre o situaţie de fapt în condiţii de pandemie. Aceste teste se pot face uşor, dar sigur că pentru profesori va fi o muncă în plus, vor fi timpi şi aşteptare şi aşa mai departe. Dar aceste testări ajută la izolarea cazurilor de infecţii. Ar fi mai simplu ca părinţii să-i testeze pe copii acasă, dar nu va fi un lucru standardizat. Este ca şi cum într-un spital vii cu un test făcut acasă. El va fi repetat în spital pentru că trebuie să fie un element oficial. Părintele poate să-l testeze acasă şi să spună că e negativ şi de fapt să nu fie. Testarea la şcoală este o modalitate prin care ţinem lucrurile sub control”, a argumentat medicul.

Cât priveşte colectarea şi manipularea testelor folosite, acestea nu ar trebui să ridice probleme, mai spune medicul. 

„S-a demonstrat până la urmă că virusul se transmite pe calea aerului, nu altfel. Deci, nu vorbim neapărat de nişte deşeuri contaminate care să fie un risc. Sigur, va fi un anumit circuit, cei care le vor manipula vor păstra nişte condiţii de igienă şi de protecţie, vor avea mască, ochelari, mănuşi, halat de unică folosinţă. Dar eu cred că este suficient şi lucrurile acestea se pot face cu uşurinţă. Oricum, într-o şcoală sunt situaţii epidemiologice care impun anumite intervenţii. Nu testele neapărat, dar eu cred că dacă ne propunem, orice se poate face”, a conchis dr. Marinescu. 

Poziţia acestuia nu este sprijinită însă de preşedinta Societăţii Medicilor din Colectivităţile de Copii şi Tineri, Daniela Rajka, medic şcolar. Aceasta a adresat o scrisoare oficială miniştrilor Sănătăţii şi Educaţiei recomandând ca testarea cu teste din salivă a copiilor de grădiniţă, a elevilor şi a profesorilor să se facă acasă, pentru că cei pozitivi ar rămâne izolaţi, iar la şcoală s-ar putea continua cursurile. 

Ce spun părinţii 

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, spune că în interiorul organizaţiei opiniile sunt divergente. „Unii părinţi vor să-i testeze pe copii acasă, alţii nu vor. Problema este ce relevanţă au aceste teste făcute acasă? Pentru că nu toţi părinţii sunt responsabili şi vor respecta sarcinile testelor şi vor comunica dacă elevii sunt depistaţi pozitiv. Neavând o metodologie unitară, profesorii refuzând, nu poţi să te împotriveşti având în vedere că nu au aceste atribuţii. Trebuie să ne uităm la ce se întâmplă în alte ţări. Pentru că totuşi afară se fac teste în şcoli, doar la noi nu se poate. Probabil că la liceu se vor face, fiindcă sunt elevi mari, poate şi la gimnaziu, rămânând în discuţie clasele primare şi preşcolarii”, a declarat Cristache.