VIDEO Cum o să-i ajute pe elevi schimbarea sistemului de admitere la liceu şi despre viitorul şcolii profesionale

Cum o să-i ajute pe elevi schimbarea sistemului de admitere la liceu şi despre viitorul şcolii profesionale, la Adevărul Live

Liceul devine accesibil din 2015 doar elevilor care sunt peste nota 5, iar de anul viitor se deschide calea şcolii profesionale pentru cei care nu vor neapărat o diplomă de Bac şi facultate şi care nu au medii mari după 8 ani. Cât de mult îi ajută modificările pe elevi şi cât de pregătit este sistemul profesional să creeze meseriaşi pentru piaţa muncii, despre toate aceste implicaţii am discutat cu specialiştii, joi dimineaţă, la Adevărul LIVE.

UPDATE 12:15 - Werner Braun:  Vrem să extindem proiectul pilot, avem manuale care trebuie traduse şi facem mult mai uşor investiţia dacă avem mai mulţi elevi. Acum, vom încerca să multiplicăm şcoala profesională la Piteşti şi în alte zone ale ţării, Sebeş, Timişoara, Sibiu, şi Bucureştiul este pe listă. Avem nevoie de licee teoretice, dar avem mare nevoie şi de învăţământul profesional. (...) Aceste meserii pentru care îi pregătim evoluează, nu se învaţă în doi ani, de altfel noi avem standarde foarte înalte de la tineri, vrem să fie bine integraţi în societate, nu neglijăm materiile de cultură generală. (...) Eu cred că dacă părinţii îşi fac timp şi vin să vadă nivelul de profesionalism cu care se lucrează la noi nu văd de ce nu ar vrea să îşi trimită copiii acolo. Noi avem cel puţin cinci preşedinţi în cadrul companiei şi manageri care au început cu şcoala profesională. (...) Datoria noastră este să-i informăm pe tineri şi despre ce job-uri există, în ce domenii se găsesc locuri de muncă.

UPDATE 12:02 - Adrian Troie, directorul Colegiului Naţional „Sf. Sava”: La ora actuală, mai mult de jumătate din elevii români nu îşi doresc să facă o pregătire teoretică, dar nu au de ales, li se oferă doar liceul. Este foarte bine să revenim la ideea de şcoală profesională şi să le oferim alternativă. În momentul în care începând cu clasa a VIII-a separăm copiii între cei interesaţi de o pregătire teoretică şi cei care nu sunt, atunci poate că şi la Bacalaureat vom avea un procent de promovare mai mare. Dacă ne uităm acum la rata de promovare din liceele teoretice, este în jur de 80%, în timp ce în liceele tehnologice este de 30%. (...) Totuşi, trebuie create condiţii, cadrele didactice care să ştie să predea acolo, am resursele necesare pentru asta? În România, sincer, majoritatea părinţiilor cred că este o situaţie degradantă să ajungi la o şcoală profesională.

Legat de examenul de admitere organizat de fiecare liceu, la noi, primul copil care nu ar intra ar avea o medie de 8,50, să zicem, ori el dacă pică examenul şi dă din nou admiterea la liceu la toamnă, va ajunge într-un liceu mult mai slab, deşi el este un elev bun. Pe vremuri, un copil care cădea la noi, ajungea la cele mai slabe licee.


Ştefan Vlaston: Soluţia nu ar fi să se dea examen pentru fiecare liceu în parte, ci pe grupe de licee teoretice, de exemplu în Bucureşti ar putea fi grupate liceele de top şi ele să stabilească împreună subiectele de la examenul de admitere.

Adrian Troie: Eu aş spune că este o soluţie, nu soluţia. Se mai pot găsi şi alte formule, inclusiv o variantă a repartiţiei computerizate de acum. 

Corneliu Riegler: Aş merge mai degrabă pe perspectiva domnului Troie. Sistemul de repartiţie computerizată dă o flexibilitate foarte mare, astfel încât elevii să nu ajungă la un liceu foarte slab cu o medie mare. Dar să nu uităm de problema corupţiei din sistem, de ce am părăsit sistemul de admitere la liceu prin examen. (...) Părerea mea este că revitalizarea sistemului profesional este un lucru foarte bun, dar nu cred în împărţirea domnului Vlaston că elevii de peste 5 sunt buni teoreticieni şi cei sub 5 sunt buni practicieni. Învăţământul profesional va merge foarte bine când va avea elevi de 9 şi 10 care vor alege o şcoală profesională. Realitatea este că avem prejudecăţi vizavi de învăţământul profesional.

UPDATE 11:45 - Florin Pîrvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România: Trebuie promovată şi încurajată şi crearea locurilor de muncă, degeaba îi şcolarizăm pe tineri dacă nu au unde să se angajeze şi pleacă să lucreze în străinătate. Trebuie găsite soluţii prin parteneriate public-privat.

Werner Braun: Noi, mediul economic am făcut o propunere de meserii care trebuie şcolite în următorii ani. Nu putem da o garanţie că elevul va fi angajat, dar din fericire vedem că aproape toţi elevii noştri sunt foarte motivaţi. Noi ne dăm toată silinţa să-i şcolim la nivel european. Acest parteneriat face posibilă planificarea reală a ceea ce este nevoie în mediul local, de câţi specialişti calificaţi este nevoie în domenii, agenţii locali ştiu cel mai bine. Noi încercăm să-i convingem că firma la care au învăţat este cel mai bun loc la care se pot angaja, promovăm performanţa, însă nu îi obligăm prin clauze de fidelitate să stea în aceste firme doi-trei ani, nu cred că aceasta este calea corectă. Îi convingem prin ce le oferim şi munca pe care trebuie să o presteze ca să stea la firmele noastre, aşa esti şi în celelalte ţări şi aşa credem că este bine să facem.

Ştefan Vlaston: Este ruşinos că investitorii români nu se implică în asta şi trebuie să vină investitorii străini. (...) Nu ne punem problema să le oferim neapărat locuri de muncă, îi pregătim şi ei pleacă să câştige bani în străinătate pentru că şi de acolo tot trimit bani în ţară. (...) Investitorii se plâng că nu avem muncitori calificaţi, dar ce fac în sensul acesta?

Florin Pîrvu: Consiliul Naţional al IMM-urilor a propus construirea unor cămine care să găzduiască în mod special angajaţii care vin din provincie să se reconvertească profesional, în oraşele unde există investiţii, am discutat despre această variantă cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu.

UPDATE 11:26 - Ramona Ţiţeiu, directorul Şcolii Profesionale Germane Konstadt şi Uwe Kando, de la Inaa Schaffler: Nivelul copiilor este cel pe care ni-l dorim, pentru că selecţia noastră este riguroasă, presupune un test şi un interviu realizat de către companii.(...) Scopul şcolii noastre este să le oferim absolvenţilor un loc în societate, unde pot să se dezvolte cel mai bine. Trebuie să aibă rezultatele cele mai bune în domeniul practic, nu doar în cel teoretic.

Avem 11 companii care lucrează cu noi în şcoală şi fiecare are un reprezentant în marketing în şcoală, s-a stabilit o strategie de marketing, mergem în şcolile generale să prezentăm şcoala noastră şi ce punem la dispoziţie. 

Dincolo de bursa de 200 de lei care poate să reprezinte o motivaţie, locul de muncă este motivaţia cea mai importantă. Aceşti elevi merg în companii, ei se obişnuiesc în cei doi ani cu ce înseamnă lucrul în companie, chiar în compania în care vor lucra.

UPDATE 11:20 - Ştefan Vlaston: Elevii din profesională nu sunt slabi, ei au o inteligenţă practică, decât teoretică şi mai degrabă este nevoie de muncitori calificaţi pe piaţa muncii. Începutul învăţământului profesional după clasa a VIII-a este o eroare. (...) S-a observat încă din anii anteriori că la 14-15 ani, elevii nu au suficiente resurse fizice şi intelectuale să facă ziderie, să spunem. Pe de altă parte sunt meserii care necesită cunoştinţe de electrotehnică, ori nu te poţi aştepta ca un elev care abia a învăţat tabla înmulţirii să aibă asemenea cunoştinţe la 14 ani. (...) Să nu uităm că în ceea ce prioveşte învăţământul profesional în agricultură, la ţară, este la pământ. Trebuie să pregătim de pe axcum forţa de lucru.

UPDATE 11:15 - Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German din Braşov: Noi nu dorim la formarea profesională să luăm ce nu vor alţii. Valoarea Germaniei stă în principal într-o formare profesională foarte bună. Noi vrem tineri care sunt dornici de învăţare, dornici să facă o carieră.

Formarea profesională nu îi opreşte în carieră, ei învaţă o meserie, dar nu îi opreşte nimic să mearsgă mai departe, să dea Bacalaureatul şi să urmeze o facultate. Este poate o formă de învăţământ care îi motivează pe unii copii, cei care nu vor să stea în clase, care vor o meserie devreme. Motivul principal pentru care pleacă investitorii din România este lipsa de personal calificat. Ne-am gandit că trebuie să facem ceva. Acest proiect prin specificul lui se poate face numai prin parteneria, nu-l pot face autorităţile locale şi Ministerul  Educaţiei singuri. Sperăm că la anul vom avea mulţi absolvenţi calificaţi care vor avea un loc de muncă la firmele noastre. În total sunt în jur de 300 de elevi.

Anul trecut am început cu meserii care deschid nişte perspective acestor tineri (spre exemplu mecanic). Această practică este din primul an foarte importantă, ce este diferit este că aeşti copii sunt angajaţi în firme, au contract atât cu şcoala cât şi cu firma 40% practică în primul an şi 75% practică în al doilea an, ţelul nostru este să ajungem la 65% practică în trei ani de profesională, astfel ne vom apropia de şcolile ăprofesionale din Germania.

UPDATE 11:05 - Corneliu Riegler: 40% din tinerii romani sunt analfabeţi, cred că se va accentua acest trend. Cred că sistemul educaţional trebuie să fie cât mai permisiv şi să ofere şansa cât mai multor elevi să evolueze, deci nu cred că este o măsură favorabilă ca numai cei cu medii peste 5 să poată intra la liceu.


Ministrul Remus Pricopie a anunţat acum o săptămână schimbările pe care le pregăteşte pentru sistemul de educaţie, prezent la publicarea raportului Inspectoratului Şcolar Bucureşti privind starea învăţământului în anul şcolar anterior.

”Din 2015 vrem să nu se mai intre la liceu cu note mai mici de 5 şi copiii de cinci ani să intre obligatoriu în educaţia formală (grupa mare de la grădiniţă). Iar din 2014, şcoala profesională va începe după terminarea clasei a VIII-a şi va dura trei ani”, devenind astfel o alternativă la admiterea la liceu, pentru cei care nu vor neapărat o diplomă de Bac cu care să meargă mai departe la facultate. 

Cât de mult îi ajută pe copiii mai slabi acest sistem şi despre riscul unei aşa-numite "stigmatizări" a acestora şi cum putem reforma învăţământul profesional, despre aceste subiecte am discutat joi, de la ora 11.00, la Adevărul LIVE cu profesori, directori, specialişti şi cei care pun umărul de câţiva ani pentru a crea şcoli profesionale adaptate cerinţelor pieţei muncii.

La discuţie au participat Corneliu Riegler, profesor la Colegiul Naţional Bilingv "George Coşbuc" din Capitală, Werner Braun, preşedintele Clubului Economic German din Braşov, cel care a dat startul, alături de alţi oameni de afaceri, reformării şcolii profesionale româneşti încremenită în proiect, creând una dintre cele mai de succes exemple: Şcoala Profesională Germană "Kronstadt".

Au intrat alături de noi prin telefon şi Ramona Ţiţeiu, directorul şcolii şi Uwe Kando, de la Inaa Schaffler, compania initiatoare a proiectului, şi coordonatorul centrului de formare profesionala care se ocupa de angajarea elevilor.

Iar despre necesitatea implicării mediului privat la nivel naţional, nu doar în proiecte locale, am discutat cu Florin Pîrvu, vicepreşedintele Consiliului Naţional al IMM-urilor din România.

De asemenea, am discutat "mica reformă" anunţată de ministrul Educaţiei şi cu directorul executiv al liceului de top "Sf. Sava" din Capitală, profesorul Adrian Troie, iar prin Skype ni s-a alăturat profesorul Ştefan Vlaston, preşedinte EDU CER şi blogger adevărul.ro.


Remus Pricopie: „Din 2015, nu se va mai intra la liceu cu medii mai mici de 5“. Profesionala, calea pentru elevii slabi

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat joi că, din 2015, elevii care au medii de admitere mai mici de 5 nu vor mai intra la liceu, iar părinţii vor fi obligaţi să-şi înscrie copiii în sistemul de învăţământ de la cinci ani, la grupa mare de la grădiniţă. Oficialul a mai anunţat că, de anul viitor, elevii care termină clasa a VIII-a vor putea intra la şcoala profesională.

Şcoala Profesională Germană, un model pentru învăţământul din România

Şcoala „Kronstadt"este prima din România în care mai multe societăţi comerciale s-au implicat alături de Primărie şi Inspectoratul Şcolar, în pregătirea profesională a unor potenţiali viitori angajaţi.

Francezii investesc 200.000 de euro în  şcolile profesionale din Braşov

Pentru că francezii au nevoie de mână de lucru calificată, vor finanţa câteva şcoli din zona Făgăraş-Braşov, investiţia totală fiind de 200.000 de euro. Elevii vor fi pregătiţi în domenii precum mecatronică şi electromecanică.

Ministrul Educaţiei vrea ca în 10 ani grădiniţa să fie obligatorie de la trei ani

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a declarat duminică, la B1 TV, că, în cel mult 10 ani, învăţământul obligatoriu ar trebui să înceapă de la vârsta de trei ani. Oficialul a anunţat deja că din 2015 toţi copiii de cinci ani vor merge la grădiniţă, la grupa mare.

VIDEO Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, la Adevărul LIVE: „Anul viitor vom avea manuale digitale la clasele I şi a II-a“

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a fost prezent marţi după-amiază în platoul Adevărul Live,unde a discutat despre schimbările anunţate în noul an şcolar şi problemele cu care încă se confruntă sistemul de educaţie din România.

Ministrul Educaţiei vrea învăţământ obligatoriu de 12 ani

Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a anunţat ieri că, din 2015, învăţământul va deveni obligatoriu de la cinci ani, adică toţi copiii vor merge la grupa mare înainte de a intra la şcoală, iar a doua limbă străină se va studia din clasa a III-a, mai devreme cu doi ani.

Remus Pricopie: testele din clasele a II-a, a IV-a şi a VI-a, introduse ca urmare a rezultatelor slabe ale elevilor

La deschiderea anului şcolar 2013-2014, ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a fost prezent la Grădiniţa numărul 52 din Capitală, unde a făcut mai multe declaraţii legate de schimbările care vor avea loc începând cu acest an şcolar. Ministrul a explicat şi situaţia şcolilor care an de an nu îndeplinesc condiţiile de funcţionare.

REZULTATE EVALUARE NAŢIONALĂ 2013 Analiza comparativă a notelor sub 5

Anul acesta a adus o scădere a cazurilor de elevi care obţin note sub 5 la Evaluarea Naţională, arată o analiză comparativă 2013 vs. 2012, astfel că niciun judeţ nu a înregistrat o înrăutăţire în acest sens după Capacitate 2013.

 
Aproximativ 3,2 milioane de elevi încep luni cursurile noului an şcolar 2013 - 2014, în cele peste 7.000 de unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, de stat şi private, din ţară. Aceştia vor avea parte de câteva schimbări: semestre şcolare egale şi vacanţă de iarnă scurtată, evaluări naţionale în clasa a II-a, a IV-a şi a VI-a, admitere la liceu 70% pe baza mediei de la Capacitate şi mai multe simulări pentru examenele naţionale.
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: