Aceeaşi Mărie cu altă pălărie: planurile - cadru pentru gimnaziu. Studiu de caz: materiile opţionale

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Ce sunt aceste planuri-cadru pentru învăţământul gimnazial  şi de ce sunt ele atât de importante? Planurile-cadru sunt nişte documente, aprobate prin ordin de ministru, care stabilesc ce materii şi câte ore pe săptămână studiază elevii.

Actualele planuri- cadru pentru gimnaziu vor împlini în luna aprilie 15 ani de când au fost aprobate (OMEC nr. 3638/11.04.2001). De asemenea, este foarte important să ştim faptul că după aprobarea planurilor-cadru se definitivează programele, acestea reprezentând conţinutul fiecărei materii studiate de elevi.

În prezent, ne aflăm într-un continuu proces de reformă la nivelul planurilor- cadru. Până acum, au fost aprobate planuri-cadru noi pentru elevii din clasele I-IV, urmând ca primii elevi care vor studia după noile planuri-cadru în învăţamântul gimnazial să fie cei care vor intra în clasa a V-a, în anul şcolar 2017-2018. Acelaşi lucru se aplică pentru elevii care intră în clasa a IX-a la 1 septembrie 2017, doar că propunerile de planuri-cadru pentru liceu încă nu au fost puse în dezbatere publică. Deci, putem spune că reforma curriculară se va finaliza cel mai devreme în vara anului 2025, când se doreşte ca elevii care sunt acum în clasa a III-a să fie prima generaţie care susţine atât Evaluarea Naţională, cât şi Bacalaureatul, după noile programe.

Din păcate, toate cele 3 propuneri lansate în dezbatere publică de Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei (IŞE) sunt forme fără fond, care nu modifică cu nimic situaţia actuală, în care accentul este pus pe norma cadrului didactic, nu pe interesul elevilor, aşa cum ar fi normal. Un exemplu concret şi problema pe care o voi aborda în acest articol este legată de materiile opţionale.

Cum este în prezent? La clasele a V-a şi a VI-a avem 1-3 opţionale, iar la clasele a VII-a şi a VIII-a 1-2 opţionale, acestea fiind denumite generic Curriculum la decizia şcolii (CDŞ). Ca o remarcă, numărul opţionalelor tinde spre limita inferioară, elevii din gimnaziu urmând de cele mai multe ori un opţional, rare fiind cazurile când aceştia au două opţionale. Dar cum se stabileşte ce opţionale urmează elevii? Dirigintele clasei vine, pe la începutul semestrului II, şi le prezintă elevilor şi părinţilor acestora alternativele pentru anul următor. Problema principală este că, aproape mereu, elevii nu fac nimic nou, aceştia având de ales din opţionale precum „matematică distractivă“, care, în realitate, reprezintă o prelungire a respectivei materii, necesară pentru întregirea normei de predare a cadrului didactic. Şi cum asta nu este de ajuns, centrarea pe elev este inexistentă. În acest moment, dacă 50% + 1 din colectivul clasei decide să urmeze un opţional, toată clasă este obligată să îl urmeze.

Dacă în paragraful anterior am demonstrat de ce actualul sistem de alegere al opţionalelor este unul defectuos, acum voi veni, aşa cum este firesc, cu propuneri concrete de modificare. Referitor la modul de alegere al materiilor opţionale, personal sunt un adept înfocat al conceptului de Curriculum la decizia elevului, din oferta şcolii (CDE-OŞ). Dar ce înseamnă, concret, acest lucru? Fiecare elev va putea alege opţionalul pe care doreşte să îl urmeze, dintr-o gamă pusă la dispoziţie de unitatea de învăţământ, acesta nemaifiind supus deciziei majorităţii. În mod obligatoriu, unitatea de învăţământ va pune la dispoziţie opţionale care nu se află deja în trunchiul comun, deci nu sunt studiate de elevi. Ce se întâmplă dacă într-o clasă nu sunt destui elevi care doresc un anume opţional, astfel încât să formeze o grupă (conform legii, sunt necesari minim 8 elevi)? Nu este nicio problemă, deoarece grupa se poate forma şi cu elevi de la clase paralele din acelaşi an de studiu. Cât despre numărul de opţionale, acesta trebuie să aibă un trend ascendent, pentru a pune accent şi a îmbunătăţi competenţele personale ale elevului şi a definitiva personalitatea acestuia. De aceea, consider că în clasele a V-a şi a VI-a elevii ar trebui să studieze între 2 şi 3 opţionale, iar în clasele a VII-a şi a VIII-a între 3 şi 4.

În încheiere, vă spun că nu putem avea o schimbare a modului în care arată învăţământul românesc fără o reformă curriculară reală, în urma căreia accentul să fie pus cu adevărat pe elev. Iar o condiţie esenţială a definitivării reformei curriculare este finanţarea corespunzătoare a educaţiei. Nu putem pretinde că am reformat sistemul educaţional din România până în momentul în care vom pune cu adevărat elevul în centrul acestuia şi îi vom acorda finanţarea pe care o merită prin lege, de prioritate naţională.


Articolul este semnat de Constantin-Alexandru Manda.

Constantin-Alexandru Manda

 Constantin-Alexandru Manda are 16 ani şi este preşedintele Asociaţiei Elevilor din Constanţa. În prezent, este elev în clasa a X-a la Colegiul Naţional „Mihai Eminescu“ din Constanţa, specializarea filologie. Este implicat în reprezentarea elevilor încă de când era în clasa a VI-a. În iunie 2013 a fondat, alături de alţi 4 elevi doritori de schimbare, Asociaţia Elevilor din Constanţa, din dorinţa de a reprezenta în mod independent interesele elevilor.

Opinii

Mai multe de la Asociatia Elevilor Constanta


Ultimele știri
Cele mai citite