DEZBATERE Şcoli pentru copiii români din diaspora – o idee bună care nu rezolvă situaţia celor rămaşi în ţară

DEZBATERE Şcoli pentru copiii români din diaspora – o idee bună care nu rezolvă situaţia celor rămaşi în ţară

FOTO Adevărul

Comisia pentru Învăţământ din Camera Deputaţilor analizează o propunere legislativă ce vizează înfiinţarea de şcoli româneşti în străinătate pentru milioanele de români din diaspora.  Acasă însă, sistemul de învăţământ este ros pe interior de lipsurile şi de condiţiile mizere în care învaţă mulţi copii din zona rurală, avertizează experţii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Un grup de parlamentari propune înfiinţarea de şcoli româneşti în comunităţile de români din diaspora, pentru emigranţii care au plecat la muncă în străinătate fără să-şi finalizeze studiile în ţară şi pentru copiii românilor cu contracte de muncă temporare, mai ales din ţările mediteraneene. 

Deşi experţii în Educaţie sunt de acord că păstrarea tradiţiilor, culturii şi limbii române în sânul comunităţilor din diaspora reprezintă o prioritate strategică pentru România, ei amintesc şi de condiţiile mizere în care învaţă încă mulţi copii din ţară, a căror bunăstare depinde tot de insuficientul buget al Ministerului Educaţiei. 

Proiectul, care este analizat în aceste zile de Comisia pentru Învăţământ din cadrul Camerei Deputaţilor, prevede înfiinţarea „Institutului pentru învăţământ românesc în străinătate”, un organism care ar prelua inclusiv atribuţiile Institutului Limbii Române, ce organizează, în prezent, cursuri de limbă şi cultură română în şcolile şi universităţile străine.

Iniţiatorul proiectului,  deputatul PNL Aurelian Mihai, argumentează oportunitatea proiectului prin datele statistice care arată că în străinătate muncesc peste 2,5 milioane de români, care au lăsat acasă cel puţin 80.000 de copii.

„Una dintre problemele insuficient exploatate, dar unde există o cerere mare în privinţa educaţiei, se referă la posibilitatea extinderii învăţământului în limba română, atât pentru cei mici care ar avea astfel posibilitatea de a locui cu părinţii peste hotare, fiindu-le mult mai simplu să se integreze într-o altă comunitate, precum şi pentru toţi aceia care nu şi-au finalizat studiile în ţară şi doresc să le continue”, se arată în expunerea de motive.

Români tot mai puţin

Necesitatea conservării identităţii românilor care locuiesc în diaspora este subliniată şi de experţii în Educaţie, care consideră că este una dintre priorităţile strategice în domeniul migraţiei ale unei Românii care va mai „sângera” mulţi ani de acum. „Este o iniţiativă de bun augur pentru că avem foarte mulţi români care trăiesc în străinătate. În următorii 5-10 ani, populaţia din România va continua să-şi desfăşoare activitatea în afara graniţelor şi deja se simte nevoia conservării culturii române şi a valorilor noastre”, a explicat Marian Staş, expert în Educaţie.

Cu expertul este de acord şi sociologul Marius Pieleanu care consideră că „trebuie să luăm în serios păstrarea identităţii naţionale în comunităţi care, încet, uită de unde au plecat şi mai menţin relaţii în ţară doar cu familiile”.

Totuşi, sociologul atrage atenţia asupra faptului că statul ar trebui, mai curând, să aibă un interes deosebit de a conserva identitatea naţională în fostele teritorii româneşti şi în comunităţile vechi, precum cele din Ungaria, Serbia şi Ucraina, zone cu o concentrare mai mare de români decât în Vest, unde sunt mai dispersaţi.
Fostul ministru al Educaţiei, Mircea Miclea, crede că această iniţiativă ar trebui mai întâi testată în cadrul unui program-pilot, în câteva locuri cu concentrare mai mare de români şi doar dacă rezultatul este satisfăcător, sistemul să fie scalat la nivelul întregii diaspore.

Tichie de mărgăritar

Pe de altă parte, specialiştii sunt de acord şi cu faptul că  învăţământul românesc se găseşte astăzi într-o criză sistemică, ce afectează, până una alta, milioane de copii din ţară. În plus, în zona rurală mulţi elevi sunt siliţi să studieze în condiţii improprii, în lipsa banilor de investiţii.

„Avem atâtea şcoli în ţară care îşi desfăşoară activitatea ca pe vremea lui Spiru Haret, care le-a înfiinţat, fără apă curentă şi canalizare”, atenţionează sociologul Marius Pieleanu.

Înfiinţarea şi întreţinerea acestor şcoli din străinătate ar fi suportate tot din bugetul Ministerului Educaţiei, însă deputatul PNL consideră că lipsa banilor la Guvern n-ar trebui să împiedice Parlamentul să servească românii.

„Este treaba Guvernului cum îmbunătăţeşte condiţiile de învăţare şi cum aplică prevederile legale adoptate de parlamentari”, susţine Aurelian Mihai, iniţiatorul proiectului.

Există deja un institut care face acelaşi lucru

Scopul şi atribuţiile noului Institut pentru învăţământ românesc în străinătate intră în conflict cu cele ale actualului Institut al Limbii Române, înfiinţat în 1999, prin hotărâre de Guvern, care organizează cursuri opţionale de Limbă, Cultură şi Civilizaţie Românească în învăţământul preuniversitar din patru ţări europene: Italia, Spania, Belgia şi Olanda. În plus, Legea Educaţiei stipulează încă din 2011 că Ministerul Educaţiei poate să înfiinţeze unităţi şcolare în alte ţări, prin intermediul acestui institut.

„Legea actuală este interpretabilă şi prin acest proiect ne asigurăm că nu se va da curs interpretărilor. Noul proiect implică o sporire a atribuţiilor Institutului Limbii Române”, explică deputatul Aurelian Mihai. Proiectul prevede ca hotărârea de înfiinţare a Institutului Limbii Române să fie abrogată, în favoarea înfiinţării noului institut care va prelua activitatea.

România, ţara şcolilor mizerabile

Circa 10% din şcolile româneşti ar putea fi închise în următorii ani pentru că funcţionează ilegal, fără autorizaţii şi pun sănătatea copiilor în pericol, din cauza condiţiilor insalubre, susţin specialiştii Agenţiei pentru asigurarea calităţii în învăţământ (ARACIP), care au demarat anul trecut un program de evaluare a tuturor şcolilor din ţară. „Noi am constatat că 10% din unităţile care sunt acreditate acum ar putea fi înschise. 10% la nivel naţional sunt şcoli care au probleme de diferite tipuri care pun în pericol siguranţa copiilor“, a declarat Valentina Mihăilă, vicepreşedinte ARACIP.

Mai exact, elevii din aproape 700 de şcoli din toată ţara studiază în condiţii insalubre, unităţile de învăţământ funcţionând practic ilegal, fără autorizaţii. Doar anul trecut, în urma controalelor efectuate în şcoli la începutul anului de Direcţiile de Sănătate Publică au fost date amenzi de aproape 11.000 de lei, iar unele şcoli au rămas fără autorizaţie sanitară.

„Multe şcoli din mediul rural nu au apă curentă şi au toaletele afară. Dacă ar fi să respectăm strict litera legii nu ar primi în veci autorizaţie sanitară de funcţionare. Multe şcoli au această autorizare pe semnătura directorului. Aici directorul răspunde şi ar trebui să nu mai semneze că e libertatea lui în joc“, a declarat Şerban Iosifescu, preşedinte ARACIP.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările