Şcoala Profesională românească, reformată pe model german
0Din 2015, elevii de clasa a VIII-a vor putea să aleagă şcoala profesională în locul liceului. Specialiştii susţin că oficialii ar trebui să reducă din teorie şi să le permită tinerilor să se angajeze imediat după absolvire.
Prelungirea duratei şcolii profesionale la trei ani şi jumătate pentru ca absolvenţii să nu aibă probleme la angajare, fiindcă sunt minori, şi axarea programei pe pregătirea de specialitate încă din primul an – iată, potrivit specialiştilor, principalele schimbări care ar trebui aduse noului sistem de învăţământ profesional.
De anul viitor, şcoala profesională începe în paralel cu clasa a IX-a, nu din clasa a X-a, şi durează trei ani, faţă de doi.
Primii care au venit cu propuneri sunt chiar patronii, principalii investitori şi direct interesaţi de şcolile profesionale.
Lorin Arz, directorul general de la firma de mobilă Polipol din judeţul Satu Mare, care face contracte cu licee pentru clasele de profesională, spune că în primul an elevii ar trebui să facă trei zile de teorie şi două de practică pe săptămână, ca în ultimul an de profesională să ajungă chiar la patru zile de practică pe săptămână. „Asta nu înseamnă că toate săptămânile din anul şcolar să fie împărţite astfel, dar măcar câteva luni bune”, spune el.
Prea multă teorie de dragul liceului
La rândul său, profesorul Ştefan Vlaston a explicat că, „din dorinţa de a asigura continuarea studiilor în clasa a XI-a, pentru cei 2-3% care vor să revină la liceu, programa şcolară de la profesională îi încarcă inutil pe toţi elevii”. El atrage atenţia că, în primul an de profesională, cultura teoretică generală conţine 21 de ore, în timp ce instruirea practică săptămânală doar trei ore.
„Se reface eroarea care a dus la suspendarea Şcolii de Arte şi Meserii. Elevii cu rezultate slabe în gimnaziu sunt încărcaţi cu triple sarcini de învăţare: cultură teoretică generală, cultură teoretică tehnică, pregătirea practică. Dintre toate, prima sacrificată este şi cea mai importantă, pregătirea practică”, a explicat Vlaston, într-o postare pe blogul său de pe adevarul.ro.
În plus, spune el, pregătirea practică comasată în cinci săptămâni sau mai multe, vara sau în vacanţele şcolare, nu echivalează cu pregătirea practică săptămânală de două-trei zile, aşa cum era la vechea şcoală profesională.
Absolvenţii, angajaţi full time
La finalul şcolii, apare o altă problemă semnalată de angajatori, care au pus de altfel presiune pe sistem în ultimii ani pentru a revitaliza învăţământul profesional: absolvenţii nu pot fi angajaţi cu normă întreagă din cauza vârstei.
Lorin Arz spune că 50% din elevii care termină profesionala în Satu Mare făcând practică la Polipol sunt angajaţi la fabrica lor de mobilă. Restul, ori nu au avut rezultate bune, ori nu vor ei sau părinţii lor să se angajeze, fiindcă absolvenţii sunt minori.
Acesta susţine că şcoala profesională ar trebui să dureze trei ani şi jumătate, cum este în Germania, pentru ca tânărul să fie cât mai aproape de vârsta de 18 ani.
Mai mult, profesorul Vlaston a menţionat că, „la 14-15 ani, elevii sunt fără resurse fizice şi intelectuale suficiente pentru a asimila meserii pretenţioase, generate de dezvoltarea explozivă a tehnologiilor, şi nu îndeplinesc cerinţele legate de protecţia muncii, spre exemplu nu se pot urca pe schele sau structuri de rezistenţă pentru a învăţa meserii în construcţii”.
Dan Porumboiu, director tot la Polipol Satu Mare, spune că acest lucru s-ar putea rezolva printr-un simplu amendament adus Codului Muncii. „În Germania, s-a făcut o modificare în Codul Muncii pentru ca reforma învăţământului dual să fie completă: minorii pot lucra cu norma întreagă a unui adult. Aşa ceva s-ar putea face şi la noi pentru copiii de 16 şi 17 ani”, a explicat el.
Târguri pentru promovare
Cofondatorul şi preşedintele Clubului Economic German din Braşov, Werner Braun, de asemenea unul dintre susţinătorii celei mai moderne şcoli profesionale din ţară, Kronstadt, spune că există şi avantaje în noua formulă propusă de minister: prelungirea cu un an, cerută chiar de ei, şi faptul că nu mai există acel an teoretic de tranziţie, clasa a IX-a, pe care toţi elevii erau obligaţi să-l parcurgă până la profesională.
„Profesorii din licee consideră că s-au zbătut pentru elevi în clasa a IX-a, iar apoi copiii renunţă pentru profesională. Lucrul acesta a creat animozităţi în trecut între liceu şi şcoala profesională“, a spus Braun.
La rândul său, Dan Brumboiu, de asemenea director la Polipol, recunoaşte că începerea şcolii profesionale după un an de liceu, ca până acum, reprezintă o problemă. „Profesorii nu îi încurajează să plece şi elevii se acomodează cu ideea de liceu teoretic şi nu mai încearcă la profesională”, a explicat el.
Ca atare, acesta se declară încântat de ideea de târguri educaţionale pentru ofertele şcolilor profesionale, o noutate, având în vedere că s-a simţit lipsa de promovare.
Concurenţă şi triere la înscriere
Oamenii de afaceri spun că şi-ar dori ca, în viitor, să existe o competiţie reală la şcoala profesională printre elevi.
„În primul an, 100% din locuri au fost ocupate, dar anul acesta, doar 80%. În total avem 26 de copii, 12 în primul an şi 14 în anul doi, iar la anul vom avea 28 de locuri. Personal, eu sper să vină la noi copii care vor să înveţe o profesie, să avem atât de mulţi copii care să îşi dorească să facă o meserie încât să avem concurenţă pe locurile acelea”, spune directorul de la Polipol, Dan Brumboiu.
Acesta s-a declarat încântat şi de proba de admitere, o altă noutate. „Cum i-am tria? Spre exemplu, pentru meseria de tapiţer am prefera să luăm copii care nu au dioptrii fiindcă au nevoie de o vedere bună pentru tapiţerii”, a explicat el.
De asemenea, Werner Braun ar vrea să existe la noi şi următoare treaptă în educaţia profesională – facultatea. „În Germania, există facultăţi profesionale unde elevii au anii structuraţi în aşa fel încât există perioade de şase luni exclusiv pentru muncă în fabrică, dar au şi o pregătire teoretică în domeniu foarte solidă. Din păcate, din cauza lipsei legăturii cu mediul economic, la noi nu prea se poate face aşa ceva”, a explicat Braun.
Noutăţile şcolii profesionale începând cu anul 2015
De anul viitor, elevii se vor duce la şcoala profesională mai devreme cu un an, adică din clasa a IX-a, fără să mai facă un an de liceu, şi vor putea afla despre ofertele liceelor care organizează clase profesionale, chiar din vara aceasta, la târguri special organizate de inspectoratele şcolare în fiecare judeţ, în perioada 7-18 mai.
De asemenea, elevii vor putea să se familiarizeze cu ceea ce înseamnă şcoala profesională în „Săptămâna meseriilor” (7-11 aprilie), unde vor beneficia şi de consiliere de specialitate în alegerea unei meserii potrivite.
O altă noutate introdusă de sistemul de învăţământ profesional de trei ani, prevăzut de documentele puse în dezbatere, este admiterea pe bază de examen, nu prin repartizare computerizată, la clasele cu acest profil. Examenul va fi organizat de unitatea de învăţământ împreună cu firmele partenere, unde copiii vor face şi practică.
Pe aceeaşi temă:
Clase de elită în şcoli. Este bine, este rău?
Traseul de la şcoală la meserie, la capătul căruia patronii se plâng de lipsa de mesteşugari
Se încarcă comentariile...
