Şcoală cu cap, din drag de copii şi de ţară. Aţi ghicit: Finlanda

O organizaţie cu cap:Finnish National Board of Education

O vorbă veche spune că prostia e şchioapă fără sufletul său pereche. Fudulia, adică. În speţa conversaţiei despre nevoia acută a schimbării paradigmei Educaţiei în România, fudulie înseamnă şi refuzul obstinat de a ignora resurse de top, chiar când ele se oferă, generos, public. Ca, de pildă, comoara aflată la un click distanţă, despre cum e gândită, proiectată şi funcţionează şcoala finlandeză, etalon al educaţiei în lumea întreagă.

Să ne înţelegem, mai întâi. Acum, când scriu, nu doresc să compar modelul educaţional finlandez cu altele din lume. Subliniez, doar, faptul că Finlanda - ţară cu scaun la cap – îşi gândeşte, proiectează şi pune în fapt şcoala de care are ea nevoie, nu şcoala care să fie premianta clasei globale. Finlanda a construit un proces strategic, structurat organic prin care a pus şcoala înaintea societăţii şi a consacrat-o drept resursă de grad zero pentru propăşirea ţării. Pe cale de consecinţă, arhitectura de ansamblu a sistemului public al educaţiei are noimă, e armonioasă şi, mai ales, este formă cu fond. Începută serios şi vizionar în anii ‘70, schimbarea paradigmei Educaţiei continuă acum firesc, focalizată deja pe orizontul 2020 şi mai departe.

Finnish National Board of Education (FNBE) este agenţia naţională de dezvoltare responsabilă pentru învăţământul primar, secundar, educaţia adulţilor şi formare profesională. Ministerul Educaţiei şi Culturii are jurisdicţia asupra învăţămîntului superior. În 2011, FNBE şi-a publicat strategia ca organizaţie. Iată documentul: „Learning and Competence 2020”.

Iată modelul educaţional finlandez, ca să ştim despre ce vorbim:

În şase paragrafe limpezi ca lacrima, FNBE transmite coordonatele fundamentale pe baza cărora pune în fapt viziunea modelului educaţional finlandez: equal opportunities to high-quality education (oportunităţi egale pentru educaţie de calitate înaltă). Iată enunţurile:

Equal opportunities to high-quality education / Oportunităţi egale pentru educaţie de calitate înaltă

The main objective of Finnish education policy is to offer all citizens equal opportunities to receive education. The structure of the education system reflects these principles. The system is highly permeable, that is, there are no dead-ends preventing progression to higher levels of education.

Obiectivul principal al politicii educaţionale finlandeze este să ofere tuturor cetăţenilor oportunităţi egale pentru a primi educaţie. Structura sistemului educaţional reflectă aceste principii. Sistemul este foarte permeabil, în sensul că nu conţine blocaje (fundături) care să împiedice avansarea către nivelurile superioare ale educaţiei.

The focus in education is on learning rather than testing. There are no national tests for pupils in basic education in Finland. Instead, teachers are responsible for assessment in their respective subjects on the basis of the objectives included in the curriculum.

Focalizarea în educaţie este pe învăţare, mai degrabă decât pe testare. În Finlanda nu există testări naţionale pentru elevi, în cadrul educaţiei de bază. În schimb, profesorii răspund de evaluările aferente disciplinelor lor de specialiate, pe baza obiectivelor incluse în curriculum.

The only national examination, the matriculation examination, is held at the end of general upper secondary education. Commonly admission to higher education is based on the results in the matriculation examination and entrance tests.

Singura examinare naţională, examinarea de „înmatriculare”, are loc la sfârşitul educaţiei secundare superioare.

Governance has been based on the principle of decentralisation since the early 1990s. Education providers are responsible for practical teaching arrangements as well as the effectiveness and quality of the education provided. Local authorities also determine how much autonomy is passed on to schools. For example budget management, acquisitions and recruitment are often the responsibility of the schools.

Guvernanţa (educaţiei) s-a bazat pe principiul descentralizării încă de la începutul anilor ’90. Furnizorii de eduaţie răspund de aranjamentele practice ale predării, precum şi de eficienţa şi calitatea educaţiei oferite. Şi autorităţile locale determină câtă autonomie transferă şcolilor. De pildă, managementul bugetului, al achiziţiilor şi al recrutării personalului sunt adesea în responsabilitatea şcolilor.

Polytechnics and universities enjoy extensive autonomy. The operations of both polytechnics and universities are built on the freedom of education and research. They organise their own administration, decide on student admission and design the contents of degree programmes.

Politehnicile şi universităţile se bucură de autonomie extinsă. Coordonatele operaţionale ale politehnicilor şi universităţilor sunt construite pe libertatea de educare şi cercetare. Acestea îşi organizează propriile modalităţi de administrare, decid cu privire la admiterea studenţilor şi la conţinutul programelor de studii.

Most education and training is publically funded. There are no tuition fees at any level of education. In basic education also school materials, school meals and commuting are provided free of charge. In upper secondary education students pay for their books and transport. In addition, there is a well-developed system of study grants and loans. Financial aid can be awarded for full-time study in upper secondary education and in higher education.

Educaţia şi formarea profesională sunt finanţate public, în majoritate. Nu există taxe de studii la niciun nivel al educaţiei. În educaţia de bază sunt asigurate gratuit materialele şcolare, hrana şi transportul de acasă la şcoală şi invers. În educaţia secundară superioară, elevii plătesc pentru manuale şi transport. În plus, există un sistem bine dezvoltat al burselor şi împrumuturilor de studii. Sprijinul financiar poate fi acordat pentru studii complete în învăţământul secundar superior şi în învăţământul superior.

Din pagini deştept gândite infografic, aflăm detalii despre lucruri esenţiale, cum ar fi:

• Cum arată educaţia în Finlanda, acum
• Care este contractul societăţii cu tinerii săi – locuri de muncă, formare şi servicii de sprijin personalizate
• Ce mănâncă, şi cum, copiii în şcoală
• De ce educaţia fizică e super-importantă
• Ce înseamnă a fi profesor – onoare, autoritate, responsabilitate, recunoaştere
• Cum se dezvoltă profesional dascălii
• Cum asigură sistemul calitatea educaţiei generale
• Cum asigură sistemul calitatea educaţiei vocaţionale
• Cum arată un plan de strategic de evaluare a educaţiei
• Ce înseamnă competitivitate şi bunăstare bazate pe cunoaştere (adică, învăţămînt superior şi cercetare)
• Cum vor ei să le fie educaţia în 2020

Cât despre arhitecturile curriculare specifice, ele sunt la vedre, descrise pe îndelete, clar şi cu viziune:

• Educaţie pre-primară (la vârsta de 6 ani)
• Educaţie de bază (7-16 ani)
• Învăţământ secundar superior general (17-19 ani)
• Învăţămînt secundar superior profesional (17-19 ani) – toate variantele

Noi ce cusur avem?

Ce ne ţine să ne pese cu adevărat, la fel de mult, de copiii noştri şi de România, precum le pasă finlandezilor de copiii lor şi de Finlanda?

Ce ne ţine să comportăm cu adevărat vizionar şi profesionist atunci când vine vorba despre Proiectul de Ţară numit schimbarea paradigmei Educaţiei?

Prostia, pură şi simplă? Fudulia, meschină şi puchinoasă? Amândouă deopotrivă, în dozaje letale pentru fibra profundă a naţiei?

Oare, chiar nu suntem în stare să rupem ferm, o dată pentru totdeauna, acest frustrant ciclu tembel de incompetenţă şi impostură ce ţine în loc trecerea Şcolii din secolul XIX-XX în secolul XXI; acolo unde ea are a fi, de fapt?

Eu cred că suntem în stare. De pildă, până la 1 Decembrie 2018.

Hai, că putem, daca vrem cu adevărat!

P.S. P.S. Domnule ministru Remus Pricopie, vă cer să oferiţi dezabterii publice cât mai curând cu putinţă noile modele de arhitecturi curriculare pentru gimnaziu şi, respectiv, liceu. Da, acelea care să ducă Şcoala ca sistem din secolul XX în secolul XXI. Să exercitaţi, adică, leadership real, nu „dirigenţie” mică!... Apreciez că aţi cumpărat suficient timp, iar societatea vă aşteaptă de prea mult, ca pe pâinea caldă, să vorbiţi apăsat şi vizionar în materia unui sistem educaţional care să consolideze siguranţa naţională a României, şi nu să o slăbească, aşa cum e cazul acum. Haideţi, că puteţi, dacă vreţi cu adevărat!