Şanse slabe ca primarii să rezolve problemele şcolilor, după apelul ministrului Educaţiei

Şanse slabe ca primarii să rezolve problemele şcolilor, după apelul ministrului Educaţiei

Ministrul Educaţiei vrea parteneriat cu primarii pentru rezolvarea problemelor şcolilor

Apelul ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru, către primari de a se implica mult mai activ în rezolvarea problemelor şcolilor din comunitate nu va avea ecou dacă nu va fi dublat şi de către liderii politici şi ministrul Administraţiei Publice, susţin experţii în educaţie, dar şi elevii. Totodată, aceştia susţin că românii încă nu sunt obişnuiţi cu o adminitraţie participativă şi nu se implică destul în hotărârile care se iau la nivel local.

Ştiri pe aceeaşi temă

Experţii în educaţie şi elevii sunt sceptici că scrisoarea deschisă a ministrului Educaţiei, Mircea Dumitru, de săptămâna trecută, către primari prin care aceştia sunt îndeamnaţi la un parteneriat pentru educaţie va avea ecou. Aceştia susţin că primarii îşi vor vedea în continuare de priorităţile stabilite de ei, iar localnicii încă nu ştiu să facă demersuri pentru demiterea primarului lor dacă nu sunt mulţumiţi de măsurile luate de către edil.

Astfel, preşedintele Federaţiei, Coaliţia pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, susţine că este prima dată când un ministru al Educaţiei  când a invocat rolul adminitraţiei publice în dezvoltarea unităţilor de învăţământ, mai ales în contextul în care sunt în continuare foarte multe şcoli are nu au autorizaţii sanitare de funcţionare sau autorizaţii de securitate la incendiu. Potrivit expertului în educaţie, cu toate că demersul este foarte bun, mulţi primar probabil nu se vor rezuma decât la zugrăvirea clădirilor.

„Ar trebui un ghid despre rolul autorităţilor în şcoli, despre rolul reprezentanţilor în Consiliile de Administraţie ale şcolilor şi despre cum ar trebui să facă un raport public despre situaţia în care se află şcolile respective. Şcoala este a comunităţii, iar primarii trebuie să înţeleagă că rolul lor nu se opreşte doar la zugrăvirea unităţilor de învăţământ”, a spus expertul în Educaţie, Daniela Vişoianu.

Cu toate acestea, Vişoianu este neîncrezătoare că scrisoarea ministrului Educaţiei va avea ecoul scontat.

„Atâta timp cât apelul nu este dublat şi de către directivă a liderilor politici, de care ţin primarii, sau chiar de către administraţia publice centrală este poibil ca primarii să nu ţină cont de această scrisoare a ministrului Educaţiei”, a explicat expertul în Educaţie.

Şi profesoara de Limba şi Literatura Română, Ruxandra Achim, de la Colegiul Naţional I.L.Caragiale din Capitală este de părere că dacă primarii nu ţin cont de cerinţele ministrului Educaţiei, atunci administraţia centrală ar trebui să intervină .

Elevii vor solicita sprijinul Ministerului Admnistraţiei 

Preşedintele Consiliului Elevilor, Vlad Ştefan, susţine că marţi va avea loc întrevedere o cu Ministerul Educaţiei în care va cere explicit sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
„Trebuie să găsim o concordanţă între Ministere şi administraţiile locale. Vom vedea câtă deschidere vor avea primarii, dar sunt sceptic, atâta timp cât demersul ministrului Educaţiei nu este susţinut şi de liderii politici şi din Ministerul Administraţiei Publice”, a spus preşedintele CNE, Vlad Ştefan.

„Edilii nu sunt traşi la răspundere decât la patru ani”

Preşedintele Asociaţiei EDU CER, Educaţie şi Cercetare, Ştefan Vlaston, susţine că demersul ministrului Educaţiei are strânsă legătură cu Statutul Elevilor, proaspăt aprobat, prin care elevii cer dreptul la „dreptul să îşi desfăşoare activitatea în spaţii care respectă normele de igienă şcolară, de protecţie a muncii, de protecţie civilă şi de pază contra incendiilor în unitatea de învăţământ”. 

Problema este că sunt mii de şcoli fără aviz, iar primarii ar trebui să facă din asta o prioritate.

„Primarii nu sunt traşi la răspundere decât o dată la patru ani de către electrorat, iar din electorat fac parte şi părinţii, care ar trebui să fie mai activi în hotărârile luate la nivel local. Numai că asta ţine administraţie şi guvernare participativă, concept care încă nu extistă în România. Ar trebui să îl revoce, să organizeze referendum-uri, doar că nimeni nu face asta. Dacă ar face asta, primarii ar şti de frica electoratului. Aşa el îşi poate stabili ca prioritate să cumpere panseluţe la patru euro, în loc să investească în şcoli”, a spus profesorul Ştefan Vlaston.

Primarii nu au auzit de apel

Primarul oraşului Târgu Bujor din Galaţi, Laurenţiu Gîdei, susţine că nu a auzit de apelul Ministrului Educaţiei, în schimb ştie că s-a adus în discuţie că primarii pot solicita ajutor de la Guvern.

„Oraşul Târgu Bujor face parte din Asociaţia oraşelor din România. La una dintre întâlnirile organizate de către Asociaţie cu Guvernul, ni s-a spus că putem solicita ajutor acolo unde nu facem faţă cheltuielilor pentru îmbunătăţirea infrastructurii şcolilor. La mine nu este cazul, pentru că doar la o singură grădiniţă am ceva problem cu canalizarea, dar o voi rezolva şi pe asta”, a spus primarul din Galaţi.

„Primarii oricum investesc în şcoli, dacă au cu ce”

Preşedintele Asociaţiei comunelor din România, Emil Drăghici, nu a auzit nici el de apelul ministrului Educaţiei, în schimb susţine că apelul ar fi împotriva logicii, pentru că oricum primarii se implică în problemele comunităţii.

„Mi se pare împotriva logicii ca ministrul Educaţiei să ceară primarilor să se implice în rezolvarea problemelor legate de şcolile din comunităţile lor, pentru că fiecare s-a implicat aşa cum a putut. El să îşi vadă de licitaţiile lui cu manuale, de curriculum. Nu avea nicio raţiune să facă acest apel. Şcolile nu intră în atribuţiile sale”, a comentat Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei comunelor din România.

Cu toate acestea, primarul din Târgovişte confirmă că sunt în continuare multe şcoli fără autorizaţie sanitară de funcţionare, doar că primarii nu au resurse pentru a rezolva problemele.

„Situaţia şcolilor este aceasta pentru că nu au fost resurse financiare. Sunt multe localităţi sărace. Banii ar trebui să vină tot de la Guvern”, a mai spus Emil Drăghici, care subliniază că Ministerul Educaţiei ar putea ajuta la rezolvarea acestei problem prin identificarea tuturor unităţilor de învăţământ fără autorizaţii sanitare sau de securitate la incendiu şi să se aloce  apoi resurse de la bugetul de stat pentru remedierea acestor probleme.

Investiţii în educaţie pe bani europeni

Preşedinta Coaliţiei pentru Educaţie, Daniela Vişoianu, a dat câteva exemple că primarii se pot implica, aceasta reamintind că în comuna Arieşeni, din judeţul Alba, primarul a construit garsoniere pentru profesorii navetişti din bani europeni. Un alt exemplu ar fi şcoala „Ion Ghica” din oraşul Răcari, care a fost extinsă tot prin fonduri europene şi acum aceasta are şi sală de spot şi teren de sport multifucncţional.

Reacţiile experţilor în Educaţie vin după ce, săptămâna trecută, ministrul Educaţiei, Mircea Dumitru, a lansat o scrisoare deschisă către autorităţile locale prin care le invită la parteneriat şi la o implicare mai activă. Acesta a subliniat că elevii încă învaţă în şcoli fără autorizaţie sanitară, fără autorzaţie de securitate la incendiu, iar edilii ar trebui să se implice şi în răsplătirea elevilor merituoşi, dar şi în decontarea navetei profesorilor. 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările