UPDATE Ministerul Educaţiei: legea a fost schimbată pentru a se evita o concediere colectivă în sistem

Educatorii şi învăţătorii din România fără diplomă de licenţă sunt obligaţi să termine o facultate în următorii şase ani pentru a-şi păstra postul, potrivit unei Ordonanţe de Urgenţă din decembrie 2012. Într-un drept la replică, Ministerul Educaţiei explică măsura luată prin evitarea concedierii colective a zeci de mii de învăţători şi educatori, care nu aveau studii de licenţă pentru a ocupa funcţia de profesor, prevăzută de legislaţie.

UPDATE 17:30 Reprezenanţii Ministerului Educaţiei explică, într-un drept la replică, modificările aduse Legii Educaţiei Naţionale prin Ordonanţa de Urgenţă 92/2012, susţinând că actul normativ a prelungit până în 2018 existenţa funcţiilor de învăţător şi educator şi, în consecinţă, remunerarea acestora în continuare.

"Prin intrarea în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale nr. 1/2011:

1. au fost desfiinţate funcţiile de educator din învăţământul preşcolar şi de învăţător din învăţământul primar, astfel încât la art. 247 lit. b şi lit. c din această lege sunt prevăzute, în învăţământul preuniversitar, la nivelul preşcolar şi primar, funcţiile de: profesor pentru învăţământ preşcolar şi profesor pentru învăţământ primar.

2. art. 248 alin.(1) lit. a din Legea 1/2011 a stabilit condiţiile minime de studii pentru ocuparea funcţiilor didactice: ”absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului”.

3. art. 248 alin. (3) a prevăzut că se poate considera îndeplinită, pentru educatori şi învăţători, condiţia pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar, prin recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal în baza unei metodologii elaborate de MECTS.

Măsura de excludere a funcţiilor de educator şi de învăţător a fost luată de către Guvernul Emil Boc, în condiţiile în care, în sistemul de învăţământ funcţionează, la aceste niveluri, peste 50.000 de cadre didactice - educatori şi învăţători. Din păcate, această măsură de excludere a acestor funcţii a fost combinată cu introducerea obligatorie a condiţiei minime de studii pentru ocuparea oricărei funcţii didactice: „absolvirea cu diplomă a studiilor universitare de licenţă în profilul postului”.

Drept urmare, această categorie de personal didactic (educatori şi învăţători) a funcţionat în anul  şcolar 2011-2012, pe baza unui ordin de măsuri tranzitorii, cu valabilitate limitată, astfel încât, menţinerea şi salarizarea lor pe aceste funcţii în sistemul de învăţământ nu mai era posibilă, începând cu anul 2012-2013, conform Legii 1/2011, iar o concediere colectivă era inadmisibilă din toate punctele de vedere.

Legea 1/2011 nu a prevăzut măsuri tranzitorii care să stabilească ce se întâmplă cu această categorie de personal căreia, în baza metodologiei elaborate de MECTS, nu i se putea considera îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar, prin recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal.

Precizăm că, la începutul anului şcolar 2012 - 2013, mai puţin de jumătate dintre educatorii şi învăţătorii aflaţi în sistem erau în proces de evaluare, cei mai mulţi neîndeplinind, în fapt, condiţiile stabilite de metodologia de echivalare. În situaţia în care pentru anul şcolar 2012 -2013 nu mai exista bază legală de menţinere în sistem şi de salarizare a acestei categorii de personal didactic şi întrucât funcţiile de educator şi învăţător au fost eliminate din Legea 1/2011, prin OUG 92/2012 s-au adoptat măsuri de îndreptare a erorilor şi a discriminărilor apărute în aplicarea Legii 1/2012, astfel:

- stabilirea de prevederi privind includerea educatorilor şi învăţătorilor cărora nu li se considerase îndeplinită condiţia pentru ocuparea funcţiilor didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, respectiv profesor pentru învăţământul primar, întrucât finalizaseră ciclul de licenţă cu diploma după data intrării în vigoare a Legii Educaţiei Naţionale. Precizăm că Legea 1/2011 considerase îndeplinită această condiţie doar pentru educatorii şi învăţătorii care finalizaseră ciclul de licenţă cu diplomă până la data intrării în vigoare a acestei legi - art. 248 alin.(4).

- la art. 247 lit. b 1 şi c 1 au fost reintroduse funcţiile de educator şi învăţător până în anul 2018.

În acest context, tot ca dispoziţii tranzitorii, s-a stabilit dreptul de a rămâne în sistem educatorilor şi învăţătorilor cu obligaţia de a absolvi studiile de licenţă. Introducerea acestor măsuri tranzitorii nu exclude dreptul celor care îndeplinesc condiţiile stabilite de metodologia de echivalare de a urma această procedură.

În concluzie, rolul OUG 92/2012 a fost acela de a repara ce era greşit prevăzut sau insuficient reglementat în Legea nr. 1/2011 - Legea Educaţiei Naţionale."

UPDATE 14.30: Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu, care a semnat de altfel ordonanţa de urgenţă din decembrie 2012, a explicat pentru ”Adevărul” de ce a introdus în actul normativ prevederea care-i vizează pe educatori şi învăţători.

”Prin noua lege a învăţământului, funcţiile de educator şi de învăţător au dispărut, era vorba de 40.000 de persoane, iar în învăţământul preşcolar şi primar exista doar funcţia de profesor, deci ei nu existau. Ca atare, nu aveam nicio bază legală ca să-i salarizăm, aşa că am fost obligaţi să corectăm legea prin ordonanţă. În plus, aceasta a fost şi sugestia de la Ministerul Justiţiei”, a explicat Andronescu.

Fostul ministru a mai spus că ordonanţa va suferi cel mai probabil modificări în Parlament, aşa cum au cerut deja liderii sindicali din învăţământ, şi propune ”clarificarea textului ordonanţei în aşa fel încât să nu se înţeleagă că educatorii şi învăţătorii, mai ales cei aflaţi în prag de pensionare, sunt obligaţi să obţină o diplomă de licenţă pentru a-şi menţine postul”.

Andronescu este de părere că această condiţie ar fi trebuit impusă din start doar celor care intră în sistemul de învăţământ, criticând astfel legea promovată de fostul ministru, Daniel Funeriu.

UPDATE 13:25 Fostul ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, a explicat pentru "Adevărul" ce schimbări introduce Ordonanţa de Urgenţă şi cum îi afectează pe educatori şi pe învăţători: "Prin ordonanţa 92 de modificare a legii educaţiei Guvernul actual îi obligă pe aceşti oameni foarte buni să meargă pe cheltuiala lor la o universitate, să mai ia o bucată de carton. Aşadar în loc să li se recunoască meritele şi să primească bani în plus, 22 000 de oameni sunt forţaţi să meargă 3 ani la universitate pe banii lor fără niciun rost".

Funeriu a declarat că miza acestei modificări este ”în interesul fabricilor de diplome”. ”Vreau ca românii să ştie că în urma bacalaureatului serios pe care l-am introdus, fabricile de diplome au pierdut anual 100.000 de studenţi-clienţi, ceea ce înseamnă o pierdere de aproximativ 100 de milioane de Euro anual. E limpede că această modificare este în interesul fabricilor de diplome şi nu al elevilor, tot aşa cum a fost şi iniţiativa (respinsă din fericire) a intrării la facultate fără bac şi tot aşa cum este şi iniţiativa bacalaureatului profesional”, a explicat acesta.

”Sper ca noul guvern să nu mai facă astfel de modificări şi ar fi bine dacă ar lăsa învăţământul profesional să funcţioneze aşa cum l-am introdus eu începând cu acest an. Desigur, universităţile mediocre vor eliminarea sa: cu cât mai mulţi elevi merg la profesional cu atât mai puţin clienţi au universităţile, or România are nevoie de meseriaşi de calitate, nu de rebuturi posesoare de diplome universitare”, a mai spus Funeriu.

Întrebat ce părere are despre modificările repetate care au avut loc în ultima vreme în ceea ce priveşte Legea Educaţiei Naţionale, Daniel Funeriu a răspuns:

"Cei care urlau că am trecut legea prin angajarea răspunderii după 3 ani de dezbateri acum o modifică pe furiş, prin ordonanţe de urgenţă despre care aflăm când sunt publicate în monitorul oficial. Legea educaţiei promova şi recompensa valoarea. Modificările aduse până acum recompensează gerontocraţia, clientela de partid şi mediocritatea. Cel mai grav e că aceste modificări sunt în sprijinul reţelelor de interese ilegitime din universităţi, nu în sprijinul studenţilor", a spus Funeriu.

22.000 de dascăli afectaţi

22.000 de învăţători care nu au studii superioare şi care erau pe cale să obţină echivalarea acestora în 2012 sunt acum obligaţi să termine o facultate în următorii şase ani pentru a-şi păstra postul, conform unei modificări făcută Legii Educaţiei Naţionale de o Ordonanţă de Urgenţă care a trecut de guvern în luna decembrie 2012.

Articolul VI din Ordonanţa de Urgenţă (OUG) 92/2012 stipulează: "Educatorii şi învăţătorii încadraţi în sistemul naţional de învăţământ au dreptul să îşi continue activitatea în funcţiile didactice din învăţământul preşcolar, respectiv învăţământul primar pe care le ocupă, cu condiţia absolvirii studiilor universitare de licenţă, în profilul postului, în cel mult 6 ani de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă".

Învăţătorii şi educatorii vizaţi de această ordonanţă sunt cei care au terminat liceul pedagogic înainte de 1996 şi care, deşi nu au studii superioare, au cea mai multă experienţă în domeniu, însă toată experienţa acumulată de aceştia la catedră nu a mai apucat să fie echivalată astfel încât să poată rămâne titulari.

Preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ, Simion Hancescu, a declarat pentru "Hotnews" este de părere că modificarea aceasta a fost făcută în avantajul facultăţilor private.

"Părerea mea este că măsura asta este doar ca să dăm banii unora la facultăţi particulare. Un profesor care a făcut Liceul Pedagogic şi are 30 de ani vechime, este un meseriaş. Nu-l schimbă acum o hârtie după 2-3 ani la facultate. Nu ne-a întrebat nimeni când ministerul a făcut modificarile acestea. Noi speram că se va rediscuta Legea Educaţiei, că aşa am înţeles că intentionează USL-ul, şi că atunci se vor lămuri toate aspectele, printre care şi aceasta", a spus Hancescu.

Marius Nistor, lider sindical la Federaţia ”Spiru Haret” este de părere că măsura ar genera ”scăderea calităţii în învăţământul primar”, motivând că ”adevăratele şcoli de învăţători şi educatori au fost liceele pedagogice”. Ca atare, Nistor spune că legea va trebui modificată în Parlament pentru a corecta aceste erori.