Încă un experiment pe elevii care dau Capacitatea şi BAC-ul în 2019: teste grilă introduse peste noapte

Ministerul Educaţiei modifică subiectele pentru Evaluarea Naţională şi BAC chiar în timpul jocului. Concret, anul acesta, toate subiectele examenelor vor avea în structură 40% de itemi obiectivi, însă acest lucru nu a fost comunicat oficial.

Ministerul Educaţiei vine cu un nou experiment pentru elevii care susţin examenele naţionale. Concret, Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare (CNEE) - instituţie subordonată Ministerului - schimbă modelele de subiecte pentru Evaluarea Naţională şi Bacalaureatul din 2019. 

Mai exact, toate variantele examenelor vor avea în structură 40% de itemi obiectivi, care cel mai probabil vor arăta sub forma unor grile. Informaţia a fost confirmată, pentru „Adevărul“, inclusiv de preşedintele CNEE Marian Şuţă.

„Dacă anul trecut la Matematică, Română şi Istorie nu au existat itemi obiectivi nici la Bacalaureat, nici la Evaluarea Naţională, acum vor fi în proporţie de 40%. În schimb, dacă vorbim de modele de subiecte pentru alte discipline la Bacalaureat precum ştiinţele socio-umane (Sociologie sau Psihologie), acestea aveau anul trecut itemi obiectivi în proporţie de 30%. Însă, începând din acest an vor avea şi ele tot 40%.

Prin itemi obiectivi înţelegem mai multe tipuri de cerinţe. De la grile, itemi binari (exemplu: să aleagă între Adevărat sau Fals) la itemi de tip pereche (termeni care trebuie asociaţi). Structura de bază a variantelor nu va fi modificată, iar toţi itemii vor respecta ca şi până acum programa şcolară adoptată de Ministerul Educaţiei. În concluzie, toate variantele de la examenele naţionale vor avea itemi obiectivi începând cu acest an şcolar“, a declarat preşedintele CNEE, Marian Şuţă, pentru „Adevărul“.

O grilă îl limitează extrem de mult pe profesorul - evaluator

Şerban Iosifescu, preşedintele Agenţiei Române de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Preuniversitar, afirmă că modificarea itemilor este legală atât timp cât programa şi structura vor fi respectate în continuare. „Nu sunt în măsură să mă pronunţ cu privire la impactul pe care ar putea să îl aibă asupra rezultatelor elevilor. Probabil că reprezentanţii CNEE s-au gândit că introducerea unor itemi obiectivi va facilita procesul de evaluare, în sensul de a nu mai avea diferenţe de punctaje pentru răspunsuri similare“, a explicat Şerban Iosifescu.

Pe de altă parte, profesoara de Limba Română Cristina Tunegaru atrage atenţia că, cel puţin pentru elevii de gimnaziu, ideea nu este benefică. „Contează foarte mult cum vor arăta subiectele ca să ne putem pronunţa cu privire la măsura în care vor fi afectate rezultatele elevilor. Însă, dacă vorbim strict de examenul la Limba Română pentru elevii de gimnaziu, există riscul ca profesorii evaluatori să fie limitaţi în procesul notării. În principiu, un item obiectiv oferă doar două posibilităţi evaluatorului: fie dă punctajul maxim, fie nu dă nimic. Or, poate copilul respectiv a făcut ceva bine în rezolvare pentru care poate fi notat măcar cu câteva sutimi. În plus, este important de menţionat că elevii sunt obişnuiţi cu un anumit tip de variante. Asta înseamnă că vor trebui să se obişnuiască cu alte tipuri de exerciţii în doar câteva luni. Această chestiune, cumulată cu vârsta precoce a elevilor şi stresul examenelor propriu-zise, i-ar putea afecta pe copii“, atrage atenţia Cristina Tunegaru.

Se poate copia mai uşor dacă sunt itemi obiectivi

La rândul său, Ştefan Vlaston, preşedintele Asociaţiei Edu Cer, subliniază că itemii obiectivi presupun atât avantaje, cât şi dezavantaje. „Pe de o parte, ar uşura munca evaluatorului în sensul că ar şti exact ce să noteze şi cât să noteze. Pe de altă parte, elevilor le va fi mult mai uşor să copieze la grile. Practic, trebuie să vadă doar ce a încercuit colegul din faţă sau din spate. Pentru această problemă cred că singura soluţie ar fi să le dăm mai multe variante elevilor - care să aibă aceeaşi structură, dar termeni diferiţi.

Apoi, mai este problema că toţi copiii se pregătesc pentru examene după modelele vechi disponibile pe site-ul Ministerului Educaţiei sau în diverse culegeri. Or, acum ei trebuie să se obişnuiască cu alte tipuri de subiecte“, conchide Ştefan Vlaston.

În schimb, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţilor de Părinţi din învăţământul preuniversitar, Iulian Cristache, reclamă că părinţii nu au fost consultaţi cu privire la aceste modificări. „Încă nu ştim exact despre ce modificări vorbim pentru că părinţii nu au fost consultaţi. Vom cere lămuriri de la instituţiile abilitate şi după aceea vom reveni cu o poziţie“, afirmă Cristache.