20.500 de elevi de clasa a VIII-a nu se prezintă la Evaluarea Naţională. N-au fost lăsaţi să se înscrie la examen, sunt corigenţi? Există fizic în şcoli?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Nimeni nu mai înţelege nimic, dacă urmăreşte cifrele anunţate de Ministerul Educaţiei. Culmea este că nici functionarii ministerului nu-şi dau seama că cifrele pe care le oferă publicului sunt contradictorii. Nimeni nu ştie care este situaţia reală a elevilor de clasa a VIII-a, deşi în funcţie de acest număr se formează clasele, catedrele profesorilor, se plătesc salariile.

Dacă şi la celelalte clase situaţia este aceeaşi, ne jucăm cu cifre de sute de mii de elevi, despre care nu se ştie dacă există în şcoli.

Ce număr de elevi avem înscrişi în clasa a VIII-a?

În 23 martie 2019, Ministerul Educaţiei emitea un comunicat de presă în care preciza următoarele:

„Ministerul Educaţiei Naţionale a centralizat rezultatele finale înregistrate la simularea probelor scrise din cadrul Evaluării Naţionale pentru elevii claselor a VIII-a (EN VIII), desfăşurată în perioada 11- 13 martie. Au participat la toate probele 164.264 de elevi de clasa a VIII-a (din totalul celor 175.463 de elevi înscrişi în clasa a VIII-a).“

Aşadar, Ministerul Educaţiei spune, negru pe alb, că avem înscrişi în clasa a VIII-a 175.463 de elevi, din care au participat la toate probele 164.264. La limba şi literatura română au participat chiar 166.590 elevi.

Tot Ministerul Educaţiei spune pe 13 iunie:

La Evaluarea Naţională (EN VIII) din sesiunea 2019 s-au înscris 154.956 de absolvenţi ai clasei a VIII-a, conform situaţiei centralizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Foarte bine, veţi spune. Nu s-au înscris toţi elevii, pentru că nu au avut curaj să se prezinte la examen, nefiind siguri pe cunoştiinţele asimilate. Sau erau corigenţi, dar câţi corigenţi să avem? 20.000? Puţin probabil să avem un număr aşa de mare de corigenţi, în clasa VIII-a, când toţi părinţii fac presiuni ca odraslele lor sa meargă la liceu. Chiar dacă nu erau corigenţi, le-a interzis şcoala să se înscrie la examene? (Fenomenul „Brăila“. Pentru ca şcolile să înregistreze procente mari de promovare la examen). Nu avem un răspuns clar la aceste întrebări, dacă este legal ca şcoala să le interzică elevilor slabi la învăţătura să se înscrie la examen. Între cei care intră la liceu cu note de 2, 3, 4, şi cei corigenţi, sau cărora le interzice şcoala să se înscrie la examen, ce deosebiri există? Nu este un caz clar de discriminare?

Într-un răspuns pentru site-ul Edupedu.ro, Ministerul Edcuatiei transmite:

„pentru candidaţii din seria curentă, înscrierea se face de către secretarii unităţilor de învăţământ, în conformitate cu evidenţele şcolii;

“Părinţii elevilor din seria curentă nu trebuie să vină la şcoală pentru înscrierea elevilor la examenul de Evaluare Naţională, înscrierea se face pe baza evidenţelor şcolii, conform Metodologiei, art. 16, alin 4.“, se mai arată în răspunsul dat la solicitarea Edupedu.ro. 

Aşadar, 154.956 de elevi de clasa a VIII-a au găsit secretariatele în şcolile din România. Păi nu erau 175.463? Unde s-au volatilizat 20.500 de elevi? Există ei fizic în şcoli, sau doar în hârtii, ca să se poată lua banii pentru finanţarea catedrelor şi personalului nedidactic?

Mai grav. Aceşti elevi vin din clasa a V-a. Este aproape sigur că numărul acesta, de 175.500, a fost raportat şi în anii anteriori. Dacă la fel stau lucrurile şi în prezent, circa 20.000 de elevi nu exista fizic în şcoli, în fiecare din clasele V-VIII. Adică în total 80.000 de elevi. Asta înseamnă 3000 de clase şi 6000 de profesori plătiţi pentru ceva ce nu există! Situaţia de la liceu pare să fie asemănătoare, pentru că an de an avem câte 20-30.000 de elevi care apar înscrişi în licee, dar care nu se prezintă la bacalaureat. Situaţie neverosimilă. Munceşti 4 ani să faci un liceu, cheltuieşti bani şi energie, iar la sfârşit nu te mai înscrii la Bacalaureat. Dacă ar fi vorba de câteva zeci de elevi în situaţia descrisă, treacă-meargă. Dar 20-30.000 de elevi este ilogic.

Poate că Ministerul Educaţiei va catadicsi să lămurească aceste discrepanţe între cifrele pe care le furnizează cu diferite ocazii. Dacă nu, înseamnă că nici ministerul nu ştie care este realitatea din teren. De râs, dacă n-ar fi de plâns. Pentru că este vorba de banii noştri, ai tuturor contribuabililor

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite