Iniţiativă generoasă: copiii săraci vor primi 50 de lei dacă merg la grădiniţă

Iniţiativă generoasă: copiii săraci vor primi 50 de
lei dacă merg la grădiniţă

FOTO: Adevărul

Un proiect legislativ de susţinere a copiilor din familiile foarte sărace ar putea să fie implementat la nivel naţional în urma votului decisiv din plenul Camerei Deputaţilor, unde este înscris pe ordinea de zi.

Pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor se află astăzi o iniţiativă legislativă a unui ONG, OvidiuRo, iniţiat de o americancă stabilită de 15 ani în România, care, împreună cu profesorul Maria Gheorghiu, se luptă de tot atâţia ani să le dea o şansă în plus copiilor născuţi în cele mai sărace familii din România. Este vorba de transformarea proiectului "Fiecare copil în grădiniţă" într-un program naţional cu scopul de a asigura accesul la educaţie timpurie pentru copiii care vin din medii foarte dezavantajate. Concret, proiectul de lege prevede ca familiile dezavantajate să primească tichete sociale în valoare de 50 de lei pentru fiecare copil care se prezintă în fiecare zi la grădiniţă. 

Potrivit criteriilor descrise în iniţiativă, copiii trebuie să aibă între 3 şi 6 ani, iar venitul lunar pe membru de familie să nu fie mai mare decât dublul venitului minim garantat pentru o persoană singură prevăzută în Legea privind venitul minim garantat. În forma legilslativă adoptată de Comisiile din Camera Deputaţilor se arată că tichetele sociale se emit numai de către unităţile autorizate de Ministerul Finanţelor Publice, iar procedura este stabilită prin ordin comun al ministrului finanţelor şi al ministrului muncii.

Proiectul de lege mai prevede că se consideră absenţe motivate, ce nu afectează acordarea sprijinului sub forma tichetelor sociale, cazurile medicale motivate prin scutiri de la medic, dar şi prin învoiri (maximum 3 zile pe lună cu condiţia anunţării cadrelor didactice).  Tichetele de 50 de lei pot fi utilizate pentru achiziţionarea de produse alimentare, de produse de igienă, de îmbrăcăminte sau de rechizite.

Guvernul susţine adoptarea acestei iniţiative legislative. În descrierea de motive, iniţiatorii amintesc că ţara noastră este pe locul al doilea în Europa în ceea ce priveşte rata sărăciei (29% în 2011) şi că avem o rată mare a părăsirii timpurii a şcolii (17% în 2012), dar şi o rată a natalităţii de două ori mai mare în rândurile populaţiei sărace decât rata natalităţii în rândul populaţiei majoritare. Practic, potrivit datelor europene, ne putem aştepta ca 710.000 de copii să părăsească timpuriu şcoala în următorii 20 de ani, iar accesul la educaţie timpurie pentru copiii în situaţii de risc este esenţială pentru ruperea cercului vicios al sărăciei şi pentru incluziunea lor socială reală.

Şi expertul în Educaţie Tincuţa Apăteanu, preşedintele platformei Edusfera, insistă asupra importanţei accesului la grădiniţă pentru copii.  "Este un proiect care şi-a demonstrat succesul - rata de participare a crescut, absenteismul a scăzut, mai mulţi copii au fost înscrişi la grădiniţă ca urmare a demersurilor OvidiuRo.  Proiectul este extraordinar şi va duce la creşterea ratei participării la educaţie preşcolară chiar pentru acele categorii sociale care acum sunt deficitare (copii săraci, provenind din familii numeroase, copii de etnie romă). Faptul că acei copii nu mergeau la grădiniţă făcea ca decalajul să fie din start mare, chiar de la clasa pregătitoare, decalaj care nu se reduce în timp, dimpotrivă. Proiectul acesta rezolvă problema accesului la educaţie. Va urma, desigur, problema calităţii. Mai sunt încă foarte multe grădiniţe în România cu personal necalificat, locuri în care copiii stau toata ziua si se uita la televizor, cu mâinile la spate. Este important să remediem şi problema calităţii (resurse umane + infrastructură). Acesta este unul dintre foarte puţinele exemple din România când un proiect al unui ONG este preluat de către stat. Asta s-a întâmplat şi datorită eforturilor susţinute, de lunga durata ale fondatoarelor Mariei Gheorghiu şi Leslie Hawke, dar şi la presiunea unor instituţii internaţionale care au observat diferenţe mari în rata de cuprindere în învăţământul preşcolar între copiii cu diferite condiţii sociale (Banca Mondiala, Unicef). Inechitatea sistemului educational acolo începe de fapt, la grădiniţă", a explicat expertul.

Şansele ca statul să implementeze corect programul

Însă, extinderea proiectului la nivel naţional nu este lipsită de nişte riscuri, atrage atenţia Apăteanu.  "Când initiativa era gestionata de OvidiuRo, felul în care proiectul era implementat era foarte atent monitorizat. Echipa OvidiuRo are oameni în teren care monitorizeaza felul în care este înregistrată prezenţa copiilor. Succesul programului depinde de asta, pentru că doar copiii cu prezenţă de aproape 100% primesc tichetul social în valoare de 50 de lei.  Atunci cand programul va fi extins la nivel naţional exista riscul ca prezenţa să nu mai fie înregistrată corect, ci educatoarele să îi puna prezenţi din oficiu pe toţi copiii pentru a nu avea probleme cu părinţii la distribuirea tichetelor sociale. Statul nu va avea capacitatea de a monitoriza implementarea. Proiectul este oricum implementat în colaborare cu autorităţile locale iar aceasta colaborare este una de foarte bună calitate", a spus Apăteanu.

„Fiecare copil în grădiniţă" la Dâmboviţa

Pentru copiii din comuna I.L. Caragiale (judeţul Dâmboviţa), unde este implementat programul „Fiecare copil în grădiniţă", grădiniţa este singurul factor comun pe care îl au cu ceilalţi copii care au avut şansa să se nască în familii ceva mai înstărite. La grădiniţa din I.L. Caragiale vin copii din cele mai defavorizate medii, care locuiesc în ceea ce nici nu putem numi case şi ai căror părinţi trăiesc din ajutoare sociale. Cadrele didactice de aici povestesc că prima problemă cu care se confruntă aceşti micuţi atunci când ajung la grădiniţă este adaptarea, mediul fiind foarte diferit de ceea ce văd acasă. Unii dintre ei nici măcar nu cunosc culorile sau obiectele pe care le folosesc. Un băieţel, spre exemplu, se distra examinând creioanele, pe care le scotea din suportul lor cu cei câţiva dinţi de lapte care îi crescuseră. Nu vorbea coerent cu nimeni, doar chiua de bucurie când mai scotea câte un creion din suport.

Luni a fost ziua unui dintre copii, iar educatoarele i-au adunat într-o sală mai mare şi le-au pus muzică, au făcut un cerc şi au ţopăit un soi de horă. Aproape imediat s-a instalat haosul general şi fiecare a început să se mişte cum se pricepea el mai bine pe muzică. Copiii aceştia au în spate poveşti triste, pe care nu le înţeleg încă. Bunica băieţelului sărbătorit povesteşte că într-o zi, s-a trezit cu mama micuţului la uşă. "Mi-a zis că tatăl băieţelului e fiul meu şi că ea nu vrea să aibă grijă de copil, aşa că mi-l lasă mie, fiind bunica lui. Nu am făcut un test de paternitate, nici până acum nu ştiu dacă este cu adevărat nepotul meu, dar ce era să fac? Să-l las acolo?", explică femeia, care mai are în grijă şi alţi nepoţi. Băiatul e perfect inconştient de asta şi e tot timpul un zâmbet, doar a fost ziua lui acum are patru anişori împliniţi.

Alexandru nu are încă un acoperiş deaspura capului

Lumea în care se întorc după cele patru ore petrecute la grădiniţă este foarte diferită de veselia generală din sălile de clasă. Alexandru, un băieţel de 3 ani, locuieşte cu cei doi fraţi ai lui, Andrei de 6 ani, care a intrat anul acesta la clasa pregătitoare, şi mezinul familiei care este încă un bebeluş. Mama lor, Andreea, care a reuşit să termine opt clase şi ştie să citească, are grijă de ei ziua, tatăl fiind muncitor zilier. Familia s-a mutat recent din casa părintească, unde stăteau îngrămădiţi într-o cameră.  Însă, casa în care s-au instalat, pe care o construiesc singuri,  nu este terminată şi este mai mică decât o garsonieră, iar părinţii speră să facă rost de bani la timp pentru a avea un acoperiş deasupra capului când vine zăpada. În interior se încălzesc la focul unei sobe. Băieţii nu au jucării cum sunt cele de pe rafturile grădiniţei, dar mai primesc, ocazional, câte o cărticică. Cei de la OvidiuRo tocmai le-au făcut cadou două cărţi colorate despre animale şi micuţii sunt absolut captivaţi de ele. Pentru aceşti copii, cărţile şi grădiniţa sunt singura modalitate prin care pot scăpa, fie şi pentru cîteva ore pe zi, din mediul în care trăiesc.

Educatoarea Georgeta Petrică mărturiseşte că în fiecare zi insistă pe lângă părinţii care au început să-şi lase copiii la grădiniţă prin programul OvidiuRo să nu îi retragă pe micuţi. De altfel, una dintre mămicile care vine zi de zi cu băieţelul ei la grădiniţă este deja nesigură dacă face un bine sau nu. "Ăsta micul nu se adaptează deloc, plânge în fiecare zi când vine aici, poate că nu e bine pentru el", se lamentează femeia. Educatoarele îi explică zilnic beneficiile educaţiei timpurii pentru copiii ei, însă femeia pare că-şi aduce copilul la grădiniţă doar pentru cei 50 de lei pe lună. Tot este un câştig, arată educatoarele. "Îmi spun că nu pot să stea la grădiniţă tot timpul cu unul din ei. Abandonul şcolar depinde foarte mult de părinţi, iar problemele mari încep prin clasa a VIII-a, sunt fete care sunt măritate atunci şi rămân gravide. Ar fi nemaipomenit dacă s-ar preda educaţie sexuală la şcoală, materia aceasta ar trebui să fie obligatorie fiindcă de multe ori, aceşti copii nu ştiu despre ce este vorba", a explicat educatoarea situaţia.  

Problema acestor familii are în spate un factor economic decisiv. Părinţii nu-şi găsesc de muncă fiindcă zona este moartă din punct de vedere economic .Viceprimarul comunei I. L. Caragiale, Ichim Constantin, a explicat pentru "Adevărul" cât de gravă este situaţia. "Acum vreo trei ani, când s-a construit un hotel în zonă, rata şomajului a scăzut imediat, de la 300 de dosare de ajutor social cred că ajunsesem la 3 dosare. După ce s-a finalizat hotelul, iar nu au mai avut oamenii unde să lucreze. Majoritatea populaţiei acum e pensionară, iar toate fabricile şi uzinele din zonă s-au închis de-a lungul anilor, aşa că oamenii pleacă să muncească în afara localităţii, pe aici mai lucrează doar ca paznici de noapte dacă nu au calificare", a spus viceprimarul. Aşadar, avem de a face cu un cerc vicios în care copiii acestor oameni sunt prinşi încă de la naştere şi din care pot ieşi numai prin intermediul educaţiei. 

Alexandru (stânga) şi fratele lui Andrei (dreapta) sunt bucuroşi să primească două cărţi pentru copii     FOTO: Adevărul

Imagini din aceeasi galerie
  • Alexandru (stânga) şi fratele lui Andrei (dreapta) sunt bucuroşi să primească două cărţi pentru copii     FOTO: Adevărul
  • Cei doi băieţi locuiesc în condiţii greu de imaginat în comuna I.L. Caragiale din Dâmboviţa
  • Alexandru şi Andrei, în faţa casei în care locuiesc împreună cu părinţii lor. Alexandru este inclus în programul Fiecare copil în grădiniţă al asociaţiei OvidiuRo, iar Andrei a terminat deja grădiniţa, fiind la clasa pregătitoare
  • Andreea, mama băieţilor, are 27 de ani şi opt clase terminate. Spune că este bucuroasă că măcar poate să le citească băieţilor din cărţile pentru copii
  • Copiii se înghesuie în jurul doamnei educatoare, Georgeta Petrică, care le împarte bomboane
  • Joaca este activitatea favorită a micuţilor, care nu au jucării acasă
  • Dans şi mişcare la grădiniţă, copiii învaţă cântece şi dansuri simple în grup
  • În grădiniţa din comuna I.L. Caragiale învaţă 50 de copii
  • Familiile foarte sărace primesc tichete de 50 de lei pe lună pentru fiecare copil adus zi de zi la grădiniţă
  • Mediul favorit al micuţilor, sala plină de jucării de la grădiniţă
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările