Camera Deputaţilor a votat ca ultimii doi ani din învăţământul preşcolar să fie obligatorii 0

Înscrierea la grădiniţă în anul şcolar 2018-2019 pentru copiii nou-veniţi începe luni. Reînscrierea copiilor care merg acum la grădiniţă şi doresc să o frecventeze şi în următorul an de învăţământ a început în 7 mai..

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) informează că, în vederea înscrierii în învăţământul preşcolar a copiilor cu vârste între 3 şi 6 ani vor avea loc, succesiv, mai multe etape la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ.

O propunere legislativă prevede ca grupa mare să fie obligatorie din 2020, iar cea mijlocie, din 2023. Tot din 2020 ar trebui să fie obligatorii şi patru ani de liceu, în loc de doi cum este în prezent.

Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a centralizat situaţia preliminară privind înscrierea în învăţământul primar pentru anul şcolar 2018-2019 şi a anunţat că în primele două zile s-au înregistrat în sistem 31.601 cereri.

Părinţii care au copii de vârste eligibile pentru clasa pregătitoare îi pot înscrie în anul şcolar 2018-2019, începând din data de 5 martie, depunând cererile de înscriere fie la şcolile alese, fie online, se arată în metodologia publicată de Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).

O grădiniţă din Bucureşti a primit din partea Comisiei de atribuire de denumiri a Municipiului Bucureşti aviz nefavorabil pentru folosirea numelui „Springfield”, sub care a fost deja autorizată, pe motiv că nu este românesc.

Peste 600 de copii din comunităţi defavorizate din Bucureşti şi alte 20 de judeţe din România, vor beneficia de educaţie preşcolară, în cadrul celor 30 de grădiniţe estivale deschise, din această săptămână, conform unui comunicat al Organizaţiei Salvaţi Copiii. În prezent, puţin peste jumătate (51%) dintre copiii români frecventează grădiniţa, una dintre cauzele principale ale neparticipării fiind sărăcia, potrivit datelor Eurostat - EU-SILC.

Părinţii îşi vor putea înscrie copiii la grădiniţă începând cu 22 mai, potrivit metodologiei anunţate de Ministerul Educaţiei, după ce pe 8 mai au început reînscrierile pentru copiii incluşi deja în sistemul în sistemul de învăţământ preşcolar.

Sărăcie lucie, şomaj în rândul tinerilor de peste 21%, lipsă de forţă de muncă calificată, şi durată de 5 ori mai mică petrecută la facultate faţă de cât prevede sistemul, sunt doar câteva dintre consecinţele lipsei de investiţii şi de politici coerente în educaţia timpurie.

România are de lucrat în privinţa evaluării naţionale pentru clasa a VIII-a , arată un studiu emis de Ministerul Educaţiei. Concluziile: trebuie încurajată imparţialitatea evaluării, e nevoie de profesori mai eficienţi, iar calitatea examenului necesită îmbunătăţiri. Aceleaşi date mai arată faptul că mulţi dintre elevi nu stăpânesc competenţele de bază, iar o cincime dintre ei renunţă la şcoală înainte de a absolvi învăţământul liceal.

Procedurile de reînscriere a copiilor înmatriculaţi deja în învăţământul preşcolar încep pe 8 mai, iar din 22 mai, părinţii îşi pot înscrie la grădiniţă copiii nou-veniţi în sistem, a anunţat Ministerul Educaţiei. Procesul va fi unul cât mai transparent.

Anul acesta, înscrierea în învăţământul preşcolar se va desfăşura la începutul lunii mai, urmând ca datele exacte să fie anunţate în zilele următoare a anunţat Ministerul Educaţiei Naţionale.

Peste jumătate dintre părinţi sunt zilnic în contact cu educatoarea, în timp ce un sfert dintre aceştia comunică săptămânal. Aproximativ 30 la sută din părinţi folosesc calculatorul sau smartphone-ul pentru a afla informaţii de la grădiniţă. Cu toate că reţelele de socializare sunt considerate nesigure, acestea tind să fie din ce în ce mai folosite de către grădiniţe.

Bebeluşii pot învăţa o limbă străină concomitent cu limba maternă, deoarece creierul acestuia are capacitatea de a asimila mai multe limbi în acelaşi timp, fără a le amesteca.

Singuratici, furioşi, hiperactivi şi fără abilităţi de bază. Astfel intră copiii în creşă şi grădiniţă, arată educatorii şi psihologii. Expunerea masivă la tabletă, televizor sau calculator, pe de o parte, şi tendinţa părinţilor de a hiperproteja, pe de altă parte, le reduc copiilor la minimum experienţa, autonomia şi, până la urmă, abilităţile motrice, cognitive şi sociale.