Manifest pentru şcoala viitorului

Manifest pentru şcoala viitorului

Învăţământul gratuit are performanţe îndoielnice în România, iar şcolile au ajuns maşinării de stors bani, cu orice ocazie, de la părinţi şi de la elevi. „Adevărul“ va publica în suplimentul „Şcoală şi educaţie“ dezbateri pe marginea „Manifestului pentru şcoala viitorului“ odată cu discuţiile pe proiectul noii legi.

La 12 ani rezolvă probleme de logică pentru studenţi

La 12 ani rezolvă probleme de logică pentru studenţi

Vladimir Vîntu şi Ştefan Stănişor, doi elevi în clasa a VI-a din Constanţa,şi-au uimit profesorii rezolvând subiectele de la un concurs universitar. „Chiar şi în somn mă gândesc la rezolvările unor exerciţii de la matematică. Atunci am mintea mai liniştită şi cine ştie ce soluţii îmi mai trec prin cap“, a spus Ştefan Stănişor.

Lăsaţi-i doar o oră la calculator!

Lăsaţi-i doar o oră la calculator!

Copiii de până în 14 ani nu trebuie să stea mai mult de o oră pe internet, pentru că devin dependenţi şi nesociabili, susţin psihologii. Un sport practicat cu regularitate, reducerea treptată a timpului petrecut pe calculator şi un program ordonat de viaţă îi pot feri pe cei mici de dependenţa de computer.  

Te baţi sau fumezi la ore? Vei avea cazier şcolar!

Te baţi sau fumezi la ore? Vei avea cazier şcolar!

Dosarul cu situaţia la învăţătură, caracterizările făcute de profesori şi toate abaterile de la disciplina şcolară îl vor însoţi permanent pe elev, din prima până în ultima zi de şcoală. Performanţele şi greşelile vor forma portofoliul şcolarului. Acesta va fi adus la cunoştinţa părinţilor şi va conta în proporţie de 70% la intrarea în liceu.

La 10 ani, elev de nota 10

La 10 ani, elev de  nota 10

Mihai Ciobanu (foto) are 10 ani şi este elev în clasa a III-a B, la Şcoala Generală nr. 7, din Târgu-Mureş. Băiatul stă la şcoală de la ora 8.00 până la 16.00, fiind inclus în programul „Şcoală după şcoală“ şi are numai calificative „foarte bine“.

Înscrierea la şcoală vine în cutia poştală

Înscrierea la şcoală vine în cutia poştală

Speriaţi că vor rămâne fără elevi la clasă şi nu-şi vor mai putea primi salariile, profesorii au împărţit pliante în scara de bloc. Într-o campanie fără precedent, directorii au încercat să-i atragă pe părinţi cu oferte inedite: afişe, pliante publicitare şi programe de After School. 

Cred că de data aceasta ministrul Educaţiei, d-na prof. univ. dr. ing. Ecaterina Andronescu, are dreptate. Măsurile ferme care, altminteri s-au lăsat îndelung aşteptate şi pe care nici d-na Andronescu nu a avut îndrăzneala să le ia cu ocazia celor trei mandate fracţionate anterioare, se impun cu maximă necesitate.

acum 23 zile · comentarii (6)

Parcă mai mult decât în orice alt an, rezultatele la examenul de bacalaureat au stârnit foarte multe reacţii mai ales că iniţial părea cea mai scăzută din ultimii cinci ani (în urma contestaţiilor s-a dovedit că rata de promovabilitate se plasează în media ultimilor 5 ani, fiind de aproximativ 69%).

luna trecuta · comentarii (1)

În urma publicării pe blogul nostru a articolului „Un director de Institut Naţional de Cercetare din România câştigă cât preşedintele SUA“ s-a pornit o întreagă avalanşă în presă (unii citând sursa, alţii plagiind), unde a fost luat la ochi salariul directorului general al INCDS „Marin Drăcea“.

luna trecuta · comentarii (25)

Dezastrul socialismului educaţional în România este categoric. Un sistem de învăţământ centralizat -un sistem în care statul decide ce (curriculum), cu cine (mişcarea personalului didactic), când învaţă elevii (structura anului şcolar) şi, de asemenea, hotărăşte cât şi cum să învestească în educaţie - a dus să avem următoarele rezultate:

luna trecuta · comentarii (8)

Vă rugăm să vă aşezaţi şi să puneţi cafeluţa cât mai departe de laptop. Conform bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat prin Ordinul nr. 337/2019 din 23 mai 2019 publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 569 din 11 iulie 2019 drepturile salariale ale directorului general (DG) de la INCD ÎN SILVICULTURĂ „MARIN DRĂCEA” pentru anul 2019 totalizează 1.943.000 lei!

luna trecuta · comentarii (2)

Evoluţiile în inteligenţă artificială, automatizare, big data sau cele mai puţin tehnologice ca trenduri de îmbătrânire a populaţiei au efecte semnificative asupra meseriilor şi activităţii umane în viitor. Roboţii nu vin şi ne iau toate joburile, dar cu siguranţă multe din joburile clasice sunt în pericol de transformări semnificative pe perioada următoarelor decade.

luna trecuta · comentarii (4)

Am vrut să vedem situaţia globală a învăţământului liceal tehnic, din perspectiva cifrelor de promovare la Bacalaureat. Am ales trei judeţe din fruntea şi coada clasamentelor la promovarea de la Bacalaureat. Concluzia generală este că statul cheltuie bani inutil, ţinând în funcţie unităţi de învăţământ care produc doar pagubă. Rezultatele nu sunt nici pe departe pe măsura aşteptărilor.

luna trecuta · comentarii (14)

Nu cred să existe un alt exemplu mai frapant decât acesta, de cheltuire inutilă a banilor publici. Licee tehnologice care lucrează cu rezultate zero la examenul  de bacalaureat, primesc plan de şcolarizare pentru clasa a IX-a, adică funcţionează fără niciun rost. Să nu ne amăgim. Lipsa bazei materiale de instruire practică, a maiştrilor specializaţi, nu fac posibilă asimilarea unei meserii, cu rare excepţii.

acum 2 luni · comentarii (5)

Dincolo de euforia mediilor de 10 şi a procentelor de 100% la unele licee, să ne uităm, la întâmplare, şi la rezultatele liceelor tehnologice. Încă nu avem lista liceelor tehnologice cu 0% procent de promovare, dar în mod sigur sunt şi din această categorie. Până avem lista, am luat la întâmplare câteva licee tehnologice să vedem situaţia promovării examenului de Bacalaureat.

acum 2 luni · comentarii (1)

E o uşurare că fiul meu, care a ales să-şi continue studiile într-o universitate din Europa, a ieşit din sistem. Dar o spun cu o anume tristeţe. Şcoala românească rămâne o şcoală dură, conservatoare, tradiţionalistă, blocată în statistica notelor si a clasamentelor. Matematica si româna constituie în continuare reperul pentru ce înseamnă un elev bun, silitor, destoinic.

acum 2 luni · comentarii (19)

România are în prezent trei infrastructuri majore de cercetare: ELI-NP (Laserul de la Măgurele), DANUBIUS-RI (un viitor hub pentru studiul sistemului Dunăre-Deltă-Mare) şi ALFRED (visul unui viitor Reactor Nuclear la Mioveni), Ministerul Cercetării alocând pentru acestea sume importante de bani; cel puţin 300 milioane lei, din care peste 2/3 sunt, sau au fost deja direcţionate spre primul obiectiv.

acum 2 luni · comentarii (7)

Că învăţământul nostru e prost ştim de vreo câteva decenii. Că nimeni nu se atinge de o curriculă şcolară învechită în ciuda atâtor avertismente vedem, simţim şi protestăm degeaba tot de vreo câteva decenii. Dar că se mai inventează în fiecare an alte şi alte strategii de tortură psihică la adresa copiilor şi părinţilor este peste puterile de înţelegere şi suportare ale unui om normal.

acum 2 luni · comentarii (2)

După un an de activităţi desfăşurate în cadrul proiectului Şcoli Curate – pentru unităţi de învăţământ bine guvernate, transparente şi finanţate corespunzător, Societatea Academică din România lansează un raport privind starea învăţământului în baza a sute de solicitări de informaţii publice, respectiv zeci de statistici şi aspecte observate în comunităţile locale vizate.

acum 2 luni · comentarii (4)

Am arătat în articolul anterior rata eşecului în sistemul gimnazial de învăţământ de la noi: 48% dintre elevi nu ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume. Să vedem şi rata de succes în învăţământul nostru. Definesc ca fiind „succes” dacă un elev ia medii peste 7. În acest caz, se poate presupune că şi-a însuşit minimul de cunoştinţe necesare inserţiei socio-profesionale, că n-a venit la şcoală degeaba.

acum 2 luni · comentarii (0)

Formula încetăţenita, „analfabeţi funcţional”, se adevereşte şi la matematică. Rezultatele, cel puţin la examenul de matematică, sunt dezastruoase. Doar 91.606 dintre absolvenţii clasei a VIII-a ştiu cele patru operaţii aritmetice şi formule simple de arii şi volume. Ceilalţi nu ştiu nici aceste lucruri elementare. De ce plătim profesori şi resurse materiale în învăţământul gimnazial? Să generăm „analfabeţi funcţional”?

acum 2 luni · comentarii (25)