Vinovaţii recesiunii: Dragnea, Şova şi Dumnezeu. Scăderea investiţiilor şi inundaţiile au tras în jos economia

Vinovaţii recesiunii: Dragnea, Şova şi Dumnezeu. Scăderea investiţiilor şi inundaţiile au tras în jos economia

În prima jumătate a acestui an, Guvernul a redus drastic investiţiile

Scăderea Produsului Intern Brut în primele două trimestre consecutiv din acest an a fost provocată de reducerea drastică a investiţiilor publice şi a lucrărilor de infrastructură, afectând sectorul de construcţii. Dar şi agricultura a tras în jos economia, din cauza inundaţiilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministerele care administrează cei mai mulţi bani destinaţi lucrărilor publice – Dezvoltare regională, condus de Liviu Dragnea, respectiv Transporturi, condus în prima jumătate a anului de Dan Şova – au redus drastic investiţiile, aducând economia în recesiune.

Iar inundaţiile au spulberat speranţele că agricultura ar putea salva Produsul Intern Brut (PIB).

Datele oficiale privind evoluţia PIB, publicate în detaliu, ieri, de Institutul Naţional de Statistică (INS), arată că agricultura şi construcţiile au frânat creşterea economică atât în al doilea trimestru, cât şi la nivelul primelor şase luni din acest an.

PIB, ajustat sezonier, estimat pentru trimestrul al doilea a fost de 163 de miliarde de lei preţuri curente, în scădere, în termeni reali, cu 1% faţă de primul trimestru şi în creştere cu 1,5% faţă de aceaşi perioadă a anului trecut.

Asta după ce PIB-ul din primele trei luni ale lui 2014 fusese de 161,15 miliarde de lei, în scădere cu 0,2% faţă de trimestrul anterior.

Iar scăderea imediat după scădere înseamnă, în termeni „tehnici“, recesiune.

Reţeta recesiunii

Reducerea cu aproape 2,5 miliarde de lei a cheltuielilor bugetare de capital în primele şapte luni a dus la oprirea de lucrări şi de achiziţii publice care ar fi avut efect de multiplicare în economie.

Lipsa investiţiilor se vede acum în detaliile PIB-ului: sectorul de construcţii a scăzut cu 3,6%, iar formarea brută de capital – cu 3%.

În termeni nominali, cheltuielile de capital din primele şapte luni ale acestui an au însumat 5,93 miliarde de lei, după ce în aceeaşi perioadă din 2013 totalizau 8,36 miliarde de lei, reiese din datele Ministerului Finanţelor.

Practic, investiţiile publice au scăzut cu aproape 2,5 miliarde de lei, iar efectele acestei reduceri sunt deja evidente.

Legătura dintre scăderea investiţiilor publice şi scăderea economiei este cu atât mai strânsă cu cât statul deţine o pondere semnificativă în PIB.

Pentru primul semestru din acest an, INS a calculat un PIB de 279,35 miliarde de lei, în creştere cu 2,4%.

Contribuţii la creşterea PIB în primul semestru au avut industria (+1,4%), cu o pondere de 31,4% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,6%, şi informaţiile şi comunicaţiile (+0,3%), cu o pondere de 4,1% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 8,7%.

O contribuţie pozitivă semnificativă au avut-o impozitele nete pe produs (+0,8%), a căror pondere la formarea PIB a fost de 13,4% şi care au înregistrat o creştere a volumului de 6,2%.

Reducerea volumului de activitate din construcţii, cu 3,6%, a avut un impact negativ asupra evoluţiei PIB, contribuţia sa la creşterea PIB fiind de -0,2%.

De asemenea, agricultura, silvicultura şi pescuitul au avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,1%) ca urmare a scăderii volumului de activitate cu 4,8%.

Din punctul de vedere al utilizării PIB, cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în primele şase luni ale anului le-au înregistrat consumul gospodăriilor populaţiei (+3,3%), cu o pondere de 65,6% la utilizarea PIB şi al cărei volum s-a majorat cu 5,1%, şi exportul net (+1%), consecinţă a creşterii cu 12,8% a exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu creşterea mai redusă a volumulului importurilor de bunuri şi servicii, cu 10,6%.

Ca urmare a scăderii semnificative a volumului formării brute de capital fix, cu 11,2%, aceasta a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB, de -2,2%.

„Tigrul Europei“ a căzut din pod

Potrivit datelor publicate de Eurostat, România a înregistrat cea mai mare scădere economică din UE 28 în al doilea trimestru al anului, de -1%.

O cădere, să recunoaştem, spectaculoasă după ce în 2013 România şi-a consolidat renumele de „Tigrul Europei“, cu creşterea PIB de 3,5% - recordul UE al anului trecut.


Investiţiile în economie au scăzut cu aproape 10% în prima jumătate a acestui an

Investiţiile realizate în economia naţională au scăzut atât în trimestrul al doilea din acest an, cât şi în primul semestru, comparativ cu perioadele similare din anul precedent, cu 9,1% fiecare.

Potrivit datelor provizorii transmise ieri de INS, investiţiile concretizate în lucrări de construcţii noi, în semestrul I, au însumat 11,1 miliarde de lei, reprezentând 44,4% din total, faţă de 44% în primul semestru din 2013.

Totodată, investiţiile în utilaje şi mijloace de transport au însumat 11,1 miliarde de lei, reprezentând 44,3% din total, faţă de 47,7% în primul semestru din 2013.

În trimestrul II din 2014, comparativ cu trimestrul II al anului trecut, investiţiile nete realizate în economia naţională au scăzut cu 9,1%, diminuare înregistrată la utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi lucrări de construcţii noi, cu 16,1%, respectiv cu 7,5%.

Doar la capitolul „alte cheltuieli“ s-a înregistrat o creştere, avansul fiind de 20,8%.

Comparativ cu trimestrul II 2013, în trimestrul II din acest an se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în alte cheltuieli, cu 2,9 puncte procentuale, şi în lucrări de construcţii noi, cu 0,6 puncte procentuale.

Ponderea investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) a scăzut cu 3,5 puncte procentuale, mai arată datele INS.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările