VIDEO Trei strategii diferite de luptă împotriva crizei

VIDEO Trei strategii diferite de luptă împotriva crizei

Emil Boc, premierul României, crede că prioritizarea investiţiilor este esenţială

Trei guverne – cel român, cel polonez şi cel bulgar – şi tot atâtea strategii de ieşire din criză au fost reprezentate săptămâna trecută la prima ediţie a „Forbes România CEO Forum“. Pe timp de criză, certitudinile sunt puţine. Un singur lucru pare însă de netăgăduit acum, în pragul celui de-al doilea val al celei mai grave crize economice de la cel de-al Doilea Război Mondial: că nici măcar marile puteri nu sunt

Ştiri pe aceeaşi temă

Ce şanse să mai fie pentru statele emergente mici, care depind prin comerţ şi investiţii de ţările dezvoltate? Totul depinde de măsurile luate în timpul crizei.

În timpul recesiunii, dar mai ales după ieşirea din aceasta, „jocurile" vor fi făcute de cei care s-au pregătit. Cei care, în ciuda trendului european de creştere economică anemică, vor reuşi să-şi asigure o evoluţie sustenabilă. Iar măsurile şi reformele aplicate în această perioadă, în unele ţări mai devreme, în altele - mai târziu, vor fi cele care vor dicta cursul economiilor naţionale.

Provocări similare, strategii diferite

Săptămâna trecută, dezbaterile economice la nivel înalt „Forbes România CEO Forum", demarate la iniţiativa publicaţiei bilunare de business „Forbes România", aflată în portofoliul Adevărul Holding, au adus în aceeaşi sală reprezentanţii a trei strategii economice naţionale din Europa. Emil Boc, premierul României, Simeon Djankov, vicepremier şi ministrul de Finanţe al Bulgariei, şi Krzysztof Walenczak, secretar de stat în cadrul Ministerului Trezoreriei de la Varşovia.

La prima dezbatere a „Forbes România CEO Forum", cei trei, alături de reprezentanţi de top ai mediului privat - cei mai bogaţi români, prezenţi în clasamentul „Forbes 500 Miliardari" (lansat în cadrul aceluiaşi eveniment),  manageri de top şi reprezentanţii investitorilor străini - au încercat să găsească răspunsuri pentru numeroasele semne de întrebare care planează acum asupra economiei europene şi chiar a celei mondiale.

La discuţii au participat Dinu Patriciu, CEO al DP Holding şi cel mai bogat român, potrivit ediţiei din acest an a topului „Forbes 500 Miliardari", Steven van Groningen, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini şi preşedintele Raiffeisen Bank România, Peter L. Imre, directorul general al Adevărul Holding, Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România şi preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie, şi Andreea Paul-Vass, consilier de stat al premierului României. Împreună, cei prezenţi au trasat posibile strategii de ieşire din criză şi de revenire economică sustenabilă.

Boc: Fără consolidare ajungeam ca Grecia

Începându-şi discursul cu o critică, premierul Boc a recunoscut că „România nu a ştiut să profite de integrarea în Uniunea Europeană şi, în loc să profite, a făcut exact invers, accentuând derapajele economice". Premierul a amintit de traiectoria îngrijorătoare pe care se află România, vorbind despre un deficit bugetar care ar fi ajuns la 14% din Produsul Intern Brut (PIB) dacă nu s-ar fi luat măsurile de consolidare fiscală. „Am fi ajuns în aceeaşi situaţie ca Grecia, care ar plăti oricât să se împrumute, însă nimeni nu vrea să o mai finanţeze", a spus premierul.

Anul trecut, Guvernul a decis tăierea salariilor bugetarilor cu 25%, majorarea TVA de la 19% la 24% şi disponibilizarea a 100.000 de lucrători publici. Însă, în ciuda măsurilor, România rămâne „legată de contextul european" şi, de aceea, „riscul de reintrare în recesiune nu este complet înlăturat, este mereu posibil". Care este în continuare strategia Executivului de la Bucureşti? „Prioritizarea investiţiilor publice este cel mai important element pentru evitarea recesiunii", a explicat Boc, adăugând că nu orice investiţie are efect benefic şi multiplicator în economie. Get Adobe Flash player

„Nu vom putea vorbi de creşterea nivelului de trai, de bunăstare, de performanţă economică şi cu atât mai puţin de competitivitate când ritmurile de creştere sunt extrem de reduse", a explicat Andreea Paul-Vass, consilier de stat al premierului României. Totodată, modernizarea fundamentală a sistemului de achiziţii publice şi a sistemului de asistenţă socială sunt elemente-cheie pentru relansarea economiei româneşti, a precizat consilierul de stat. Aceasta a adăugat că, în prezent, Guvernul lucrează la diminuarea perioadei de înfiinţare a unei firme de la zece la trei zile printr-un format online de interconectare a bazelor de date ale instituţiilor publice.

Aducerea managerilor privaţi pentru companiile de stat, o rată mai mare de absorbţie a fondurilor europene şi o mai bună gestionare a resurselor existente sunt următoarele puncte pe agenda lui Boc. Acesta a vorbit totodată şi despre o posibilă reducere a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) din 2012 pentru a stimula piaţa muncii.

Reducerea taxelor aduce mai mulţi bani

Simeon Djankov, ministrul bulgar al Finanţelor, spune că era austerităţii încă nu a apus în Europa  Foto: sorin stana

O astfel de măsură ar fi cu siguranţă pe placul lui Simeon Djankov, ministrul bulgar al Finanţelor, care, şi pe timp de criză, când multe state majorau frenetic impozitele în încercarea de a aduce mai mulţi bani la bugetul de stat, scădea taxele pentru a sprijini mediul de afaceri şi, mai ales, pentru a atrage investitori străini. Imediat după ce a fost ales (iunie 2009), prima măsură a Guvernului de la Sofia a fost reducerea cheltuielilor publice cu 15%.

„Nu am pierdut timp gândindu-ne unde ar trebui să tăiem mai mult sau mai puţin, ci am implementat direct această tăiere şi abia după aceea ne-am gândit unde ar trebui să tăiem în plus", a explicat ministrul bulgar. Cel de-al treilea guvern reprezentat la „Forbes România CEO Forum", cel polonez, nu a trebuit să-şi facă astfel de griji cu măsurile de austeritatea. Polonia fost practic singura ţară europeană care a evitat complet recesiunea, însă a avut şi ea de suferit de pe urma crizei. Get Adobe Flash player

Miliarde de dolari din privatizări

„În aproape toate ţările europene vedem o formă sau alta de criză. Este foarte important să nu generalizăm, statele au probleme specifice", a explicat şi Krzysztof Walenczak la Bucureşti. În ultimii doi ani, acesta s-a ocupat de privatizările realizate prin oferte publice iniţiale de acţiuni la bursa de la Varşovia.

Krzysztof Walenczak, secretar de stat în cadrul Ministerului Trezoreriei al Poloniei  



„Arma" care a ţinut recesiunea departe de Polonia a fost planul de privatizări demarat de stat înainte de izbucnirea crizei. Prin acesta, Varşovia a reuşit să obţină 12,8 miliarde de dolari în 2009-2010 şi alte 5,2 miliarde în acest an, potrivit celor mai recente date. 

18 miliarde de dolari a obţinut Polonia în ultimii trei ani din privatizări.

România

- Reducerea salariilor bugetarilor cu 25%.
- Majorarea TVA de la 19% la 24%.
- Concedierea a 100.000 de bugetari.
- „Fără susţinerea investiţiilor şi a locurilor de muncă, România nu are şanse să evite recesiunea", crede Emil Boc, premierul României. „Prioritizarea investiţiilor publice este cel mai important element pentru evitarea recesiunii", a mai spus acesta.

Bulgaria

- Tăierea cheltuielilor publice cu 15%.
- Reducerea aparatului bugetar cu 10%.
- Majorarea investiţiilor în infrastructură.
- „În vremuri de criză, pieţele reacţionează exagerat. Trebuie să iei măsuri imediate, care pot părea exagerate", a explicat Djankov.

Polonia

- Demararea unui plan de privatizări prin care s-au obţinut, în 2009-2010, 12,8 miliarde de dolari. Anul acesta, veniturile din privatizări ale statului se vor ridica la 5,2 miliarde de dolari. 
- „Criza este în structura capitalismului. Câtă vreme pieţele sunt libere, crizele vor izbucni", crede Krzysztof Walenczak. Get Adobe Flash player

Scăderea fiscalităţii,  stimul pentru economie

Al doilea val al recesiunii este garantat, însă încă putem lua măsuri pentru ca economia românească să sufere cât mai puţin, crede Dinu Patriciu, cel mai bogat român, potrivit ediţiei din acest an a topului „Forbes 500 Miliardari".

„Dacă în următoarele zile şi săptămâni Guvernul, orice guvern va fi fiind el, va lua măsurile de protecţie de care avem nevoie pentru protejarea economiei româneşti, atunci s-ar putea să suferim mai puţin. Avem un avantaj: deocamdată, avem o politică monetară posibil independentă, potenţial independentă. Nu suntem legaţi de euro. Este un mare avantaj", a explicati, la „Forbes România CEO Forum", Dinu Patriciu, CEO al DP Holding.

Dinu Patriciu crede că ne vom confrunta inevitabil cu un al doilea val de criză   Foto: marian iliescu



„Dacă ne bazăm pe FMI, nu avem nicio şansă"

„Dacă ne bazăm iar doar pe banii de la FMI, şi nu pe capacitatea de a atrage investiţii străine şi finanţări alternative din pieţele de capital, nu avem nicio şansă", a explicat acesta. Măsurile corecte de stimulare a economiei vor avea efecte imediate, crede miliardarul.

„Măsurile de consolidare fiscală nu vor cauza contracţie economică, dimpotrivă. Dacă banii sunt injectaţi în economia privată prin garanţii de stat oferite firmelor care creează locuri de muncă, atunci, roata economică se va învârti normal", a declarat Patriciu.

Principalele trei măsuri care trebuie luate urgent pentru relansarea economiei:

1 Acordarea de garanţii de stat pentru instituţiile mici şi mijlocii pe baza numărului de locuri de muncă pe care acestea le creează.

2 Scăderea fiscalităţii. „Susţin în continuare că scăderea fiscalităţii duce la creşterea veniturilor bugetare", a declarat omul de afaceri.

3 Ridicarea barierelor administrative pentru a atrage capital străin.

Oficiali înalţi şi cei mai bogaţi români

Prima ediţie a dezbaterilor pe teme economice „Forbes România CEO Forum", demarate la iniţiativa publicaţiei „Forbes România", aflată în portofoliul trustului AdevăruL Holding, i-a adus la Bucureşti pe Simeon Djankov, vicepremier şi ministru de Finanţe al Bulgariei, şi pe Krzysztof Walenczak, artizanul privatizărilor realizate prin Bursa de la Varşovia în ultimii doi ani.

Alături de aceştia, la dezbateri au participat Emil Boc, premierul României, Dinu Patriciu, CEO al DP Holding şi cel mai bogat român, potrivit ediţiei din acest an a topului „Forbes 500 Miliardari", Peter L. Imre, directorul general al Adevărul Holding, preşedintele Consiliului Investitorilor Străini şi preşedinte Raiffeisen Bank România.

Evenimentul a fost realizat cu sprijinul: Casa de Insolvenţă Transilvania, Exim Bank, E.ON, Banca Transilvania, Fair Value, Fairwind, Spunesitu.ro şi Eventness.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările