Victor Grigorescu: Am solicitat un studiu cu privire la calendarul de liberalizare a gazelor, aşa prevede legea. Energiile regenerabile, problemă peste zece ani
0
Ministerul Energiei a solicitat Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) un studiu de impact cu privire la liberalizarea gazelor, ”aşa cum prevede legea”, în condiţiile în care calendarul convenit cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) prevede o creştere de preţ la gazele furnizate populaţiei de la 1 iulie, a declarat Victor Grigorescu, ministrul de resort.
”În momentul în care această analiză va fi finalizată vom lua măsuri, fie într-un sens, fie în altul”, a afirmat oficialul, în cadrul unui forum de profil. Anterior, ANRE a solicitat public renunţarea la calendar şi liberalizarea totală a pieţei de la 1 iulie, pentru ca populaţia să beneficieze de preţul mic al gazelor de import. Acestea s-au ieftinit ca urmare a scăderii cotaţiilor ţiţeiului. Gazprom leagă preţul gazelor de cel al petrolului, dar cu o întârziere de 6-9 luni.
El a mai afirmat că, în contextul dezbaterilor privind Strategia Energetică trebuie pornit de la conceptul de securitate a aprovizionării, Grigorescu punând în dubiu că ceea ce numim acum ”energii regenerabile” vor mai fi privite la fel peste zece ani, în condiţiile în care ne aflăm în mijlocul unui progres tehnologic.
”E o bună ocazie de a discuta despre Strategia Energetică, care să fie contextul care jalonează dezbaterea de astăzi. Am implicat un mare număr de specialişti, circa 300, cu care am stat de vorba în aceste luni. Am avut solicitări sensibil peste acest număr, motivul pentru care nu am discutat cu mai mulţi a fost cel de eficientă, nu am avut mijloacele de logistică. La final, ministerul trebuie să îşi exercite dreptul de a decide. În anii din urmă am avut un concurs între sursele şi resursele de energie, eu cred că la baza trebuie să fie conceptul de securitate energetică şi de continuitate a aprovizionării. Şi aici vorbim de adecvanţa sistemului energetic, de rezilienţă, şi acestea ar trebui să fie criteriile după care să fie alese sursele energetice.
Mai e un lucru pe care vreau să-l amintesc, ne plasăm azi într-un context foarte interesant. Şi nu m-aş referi doar la clasicul context geopolitic, ci şi de faptul că ne aflăm în mijlocul unei perioade mari de transformări tehnologice. O primă întrebare este dacă ceea ce numim astăzi surse regerenerabile reprezintă un concept sustenabil, dacă în 10 ani vom vorbi de acelaşi lucru sau avansul tehnologic va ajunge altfel. Modul în care am sprijinit sectorul fotovoltaic sau sectorul eolian reprezintă o lecţie învăţată. Dacă nu învăţăm lecţia asta, ar reprezenta un eşec al politicilor publice. E un mod dureros atât pentru investitorii care şi-au făcut planurile de afaceri, cât şi pentru dispecerizare. Îmi doresc că această Strategie să fim în capătul acestui progres tehnologic”, a arătat Victor Grigorescu.
UE să finanţeze proiectele care aduc securitate energetică
Oficialul a mai anunţat că la Consiliul Energie s-a discutat despre alimentarea cu gaze. ”Există o nouă abordare privind acordurile interguvernamentale de gaze. Suntem furnizori de securitate în regiune, dar producătorii trebuie să fie pregătiţi să beneficieze de oportunităţi. Avem unul dintre cele mai puternice şi mai reziliente sisteme energetice din regiune. Şi noi ar trebui să ne dorim că România trebuie să primească securitate energetică, nu cred că autarhia ar fi soluţia. Şi UE ar trebui să joace un rol în zona asta, trebuie să sprijinim acele iniţiative, nu doar politic şi legislativ ci şi financiar, de a sprijini acele concepte care întăresc securitatea energetică”, a mai completat el.
Petroliştii vor fiscalitate mică şi modificarea legii petrolului
În acelaşi timp, Artur Stratan, preşedintele ROPEPCA - asociaţia companiilor petroliere care explorează şi exploatează hidrocarburi în România - a afirmat că este necesară modificarea legii petrolului, pentru a da mai uşor acces companiilor la terenuri, şi a solicitat scăderea fiscalităţii.
”Am ajuns la concluzia că trebuie să repetăm la infinit mesajul nostru. Este foarte greu pentru companii să bată în cuie o strategie de dezvoltare având atâtea variabile în aer. Nu vedem o rezolvare la linia orizontului decembrie 2016. Este nevoie în primul rând nevoie de modificarea legii petrolului, am ajuns la concluzia că este arhaică. Nu este normal că o companie petrolieră să între pe un teren cu hotărâre în instanţa. În urmă cu 40-50 de ani dacă venea Ministerul Petrolului şi punea lui Ion o sondă în fundul curţii era bucurie în sat trei zile şi trei nopţi. Şi asta pentru că însemna că se asfaltează drumurile, se fac aducţiuni de apă, înseamnă locuri de muncă în sector şi industrii conexe. Până la această problemă cu gazele de şist nu era nicio problemă. Noi dorim accesul la terenuri, cu dreptul unei superficii, dacă sunt afectate culturile.
O altă modificare ar trebui să fie declararea operaţiunilor de interes naţional. Statul trebuie să îşi apere interesele”, a spus Stratan. Această modificare ar permite exproprierea mai uşoară.
”Căsătorie din interes”
El a solicitat scăderea taxelor în domeniul petrolier, comparând situaţia actuală cu o ”căsătorie din interes” între stat şi producători.
”Producţia într-un zăcământ este că o căsătorie din interes între stat şi companii. Nu ne dorim o majorare de regim fiscal deoarece în România nu există descoperiri noi. Dacă s-ar majora rata de recuperare, ar creşte producţia în România cu 28 de milioane de barili, adică cu echivalentul producţiei pe 6-7 ani. Este nevoie de tehnologie nouă, noi acum extragem 25-30% dintr-un zăcământ, restul rămâne în pământ. Dar accesul la aceste tehnologii nu e uşor, tehnologiile noi sunt scumpe. Noi mereu am spus, dacă aplici o taxare de 30% la zero, rezultatul final este zero, dacă pui 60% din zero este tot zero. Un regim de fiscalitate mai mic aplicat la o producţie mai mare înseamnă mai mulţi bani la buget”, a punctat Stratan.
Se încarcă comentariile...
