Valutele estice sunt apărate de băncile centrale

Deprecierea monedei naţionale a fost în linie cu valutele estice, forintul şi zlotul având evoluţii similare. Temerile privind o posibilă detriorare a situaţiei din Europa i-a determinat pe investitori să-şi lichideze poziţiile considerate cu risc ridicatvânzările de lei, forinţi şi zloţi având volume foarte mari în ultima perioadă. Pentru a stabiliza cursul, băncile centrale din cele trei ţări au fost nevoite să intervină,

Leul s-a depreciat în cursul zilei de vineri până la un maxim de 4,375 lei/euro, însă spre finalul zilei cotaţiile şi-au revenit sub pragul de 4.36 lei/euro, dealerii suspectând intervenţia indirectă a BNR. Cursul de referinţă anunţat vineri de banca centrală a fost de 4,3533 lei pentru un euro. Un nivel superior celui de vineri a fost afişat pe 1 iulie 2010, când euro a fost cotat la 4,3537. Maximul istoric a fost pe 29 iunie 2010, când BNR a acomunicat un curs de referinţă de 4,3668 lei, iar pe piaţa bancară euro s-a tranzacţionat în acea zi până la 4,4020 lei. Vestea este proastă pentru că acest curs va fi luat în calcul pentru stabilirea accizelor de anul viitor pentru tutun, alcool şi carburanţi.
Banca centrală a Ungariei ar putea urma exemplul celei poloneze pentru a sprijini forintul şi să stopeze deprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute. Forintul a crescut uşor vineri, cu 0,2% până la 292,3 forinţi pentru un euro, deprecierea trimestrială ajungând la 9%, cea mai proastă evoluţie din martie 2009.
„Banca centrală ar putea să-şi intensifice retorica intervenţionistă pe măsură ce presiunea speclativă pe forint persistă,“ se aartă într-o analiză a Citigroup. „Îmbunătăţirea semnificativă a rezervelor valutare ale ţării leasă Băncii Naţionale a Ungariei suficient spaţiu de intervenţie pe piaţă pentru a preveni deprecierea accentuată a forintului,“ se mai arată în raportul Citigroup.
Banca centrală a Poloniei a intervenit săptămâna trecută, cumpărând masiv zloţi de pe piaţă, pentru prima dată de când cursul de schimb a fost complet liberalizat în aprilie 2000. Banca centrală de la Budapesta va acţiona pentru a preîntâmpina scăderea forintului sub pragul psihologic de 300 de unităţi pentru un euro, consideră analiştii băncii HSBC. Conform datelor băncii de la Budapesta, rezervele valutare se ridicau la sfârşitul lunii august la 34,7 miliard ede euro.
Susţinerea zlotului
Forintul s-a depreciat din cauza adâncirii dezechilibrelor bugetare, iar o scădere mai mare de 295 de unităţi pe euro, cotaţia atinsă pe 22 septembrie. „Politica fiscală a Ungariei rămâne un factor negativ pentru forint,“ se arată în studiul transmis de Commerzbank. Comentariul se referă la declaraţia lui Mihaly Varga şefului cancelariei primului ministru Viktor Orban, care a spus că Ungaria este mult în urmă cu programul de reducere a cheltuielilor pe următorii trei ani.
În Polonia, intervenţia pe piaţă s-a efectuat prin intermediul băncii Bank Gospodarstwa Krajowego, deţinută de stat, care a vândut euro şi dolari pe piaţa interbancară, ajutând la stabilizarea cursului după cea mai rapidă depreciere trimestrială din ultimii doi ani şi jumătate. Ca urmare a intervenţiei, zlotul a crescut la 4,3943 unităţi pentru un euro. Înainte de intervenţie, zlotul se tranzacţiona în jurul valorii de 4,44 zloţi pentru un euro. Conform statisticii întocmite de agenţia Bloomberg, zlotul a avut în ultimele trei luni cea mai proastă evoluţie dintre toate monedele, pierzând pe acest interval de timp 9,9% în raport cu euro.
Banca centrală a vândut direct valută pe data de 23 septembrie, prima intervenţie de acest gen în aproape un deceniu. Separat, BGK a vândut euro şi dolari şi a cumpărat obligaţiuni de stat în cursul aceleaiaşi zile. Acţiunea comună a băncii centrale şi a BGK a trimis un semnal important în piaţă, ceea ce oprit pentru moment speculaţiile pe forint, a declarat ministrul de Finanţe Jacek Rostowski.