Valentin Lazea, către companiile din România: Obişnuiţi-vă cu ideea că taxele vor creşte pentru a ajunge la nivel european

Investitorii şi companiile din România trebuie să se obişnuiască cu ideea că taxele şi impozitele din România sunt mult mai mici decât cele din Europa de Vest şi că acestea vor creşte în continuare, până la atingerea nivelurilor occidentale, dacă vrem ca România să aibă sisteme de educaţie şi Sănătate ca în Vest sau infrastructură modernă, a declarat Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

„Am văzut că principala doleanţă a mediului de afaceri este cea că taxele sunt prea mari. Haideţi să nu ne îmbătăm cu apă rece, în context european taxele vor creşte. Obişnuiţi-vă cu ideea: avem cotă unică, impozit pe profit de doar 16%, taxare simbolică pe proprietăţi şi nu avem taxă pe avere. Refuzăm să privim realitatea la nivel de societate, ne va lovi realitatea“, a afirmat Lazea, la un forum economic.

„Nici infrastructura, nici educaţia nu se fac peste noapte“, a mai spus el. Lazea a completat că aceste declaraţii sunt doar în nume propriu şi că nu implică Banca Naţională cu nimic.

Taxarea medie în România este de 42,9%, potrivit raportului „Doing Business“ al Băncii Mondiale, în vreme ce Germania are un nivel de 49,4%, Austria se situează la 52,4%, Spania are 58,6%, iar Franţa şi Italia au cei mai mari indicatori, respectiv 64,7% şi, respectiv, 65,8%. De asemenea, o serie de state  aflate în curs de dezvoltare au niveluri mari, cum ar fi Rusia (50,7%), Brazilia (68,3%), Columbia (76%), India (62,8%), China (63,7%).

La rândul său, Radu Crăciun – economist-şef al BCR, a spus că „nu putem să avem cheltuieli cu educaţia sau sănătatea la nivel european fără a avea venituri la nivel european“. El a completat, însă, că „soluţia nu este să impui noi taxe celor care plătesc deja“.

În schimb, Ionuţ Dumitru – preşedintele Consiliului Fiscal – a afirmat că, deşi media din România este sub nivelul ţărilor din Europa de Vest, sistemul românesc de taxe este debalansat, contribuţiile sociale fiind printre cele mai mari din Europa, iar nivelul de TVA de 24% este al treilea din Europa, după cele din Ungaria (27%) şi Suedia (25%).

România nu poate miza la infinit pe munca ieftină

Lazea a mai arătat că productivitatea este mică în România faţă de Germania, dar şi costurile orare cu forţa de muncă, astfel că trendul nu va fi altul decât spre convergenţă. Potrivit datelor prezentate de Lazea, în prezent costul orar cu forţa de muncă este de 4,6 euro, iar productivitatea este de 5,6 euro. În Germania, costul se ridică la 31,3 euro, iar productivitatea la 42,8 euro.

În acest moment, avantajele României sunt forţa de muncă ieftină, poziţia geografică şi fiscalitatea rezonabilă în context european. Iar pe viitor am putea ajunge la o altă serie de avantaje potenţiale: infrastructură, educaţie tehnică şi o relativă independenţă energetică.

De ce contează educaţia în economie

„Noi avem acum 14% dintre angajaţi cu studii superioare, 45% cu studii liceale, iar 41% nu au nici măcar liceale“, a punctat Lazea. Dintre problemele pe care economistul le-a identificat se află: firmele româneşti sunt slab capitalizate; s-au rupt lanţurile valorice din economie (de exemplu între industria auto şi cea siderurgică, sau în cadrul industriei textile); a fost desfiinţat învăţământul profesional şi firmele se văd nevoite să îşi instruiască singure personalul. De asemenea, o altă tendinţă observată este ca entităţile economice româneşti să se micşoreze o concomitent cu trecerea timpului.

„Principala problemă pentru România este crearea a 4 milioane de locuri de muncă în următorii 5-10 ani, 2 milioane pentru «căpşunarii» pe care îi dorim să se întoarcă acasă şi alte două milioane din agricultura de subzistenţă“, a mai afirmat Valentin Lazea.

Soluţii pentru viitor

Dintre soluţiile propuse de către economist se află aspiraţia României la un model high tech, dar doar dacă se va face o reformă aprofundată în sistemul de educaţie, pe modelul Finlandei, Estoniei sau Poloniei. De asemenea, el doreşte admiterea ca profesor doar a celor mai buni absolvenţi, ca în Finlanda, dar şi un program „Fiii Satelor“ – prin care cei mai buni elevi din mediul rural să beneficieze de burse de la stat, dar cu condiţia să se întoarcă şi să profeseze în comuna respectivă un anumit număr de ani. De asemenea, Lazea doreşte înlocuirea sistemului de meditaţii private cu unele publice, organizate de profesori după ore. Mai exact, în loc să plătească profesorii în mod privat, părinţii ar putea face acest lucru la comun, după orele de cursuri, iar profesorii vor avea o motivaţie financiară suplimentară să facă acest lucru. În fine, Lazea cere „o cultură educaţională bazată pe rigoare“, după ce testele PISA au relevat o corelaţie între elevii cu note mari şi faptul că aceştia sunt riguroşi în ceea ce fac.