Valentin Lazea: Aderarea la euro nu se poate face doar din relaxare fiscală şi monetară, avem nevoie de reforme structurale la fiecare minister

Motivaţiile geostrategice ajung să depăşească argumentele economice în cazul aderării la moneda euro, însă politicienii şi economiştii încearcă să reinventeze roata şi să stimuleze creşterea economică prin relaxarea politicilor fiscale şi monetare, în locul reformelor structurale, a declarat Valentim Lazea, economistul-şef al Băncii Naţionale a României (BNR).

”Există o legatură indisolubilă între adoptarea euro, creştere economică şi reforme structurale. Cele trei se intercondiţionează reciproc. Motivaţiile economice pentru adoptarea euro sunt: investitorii percep mai bine statul care a adoptat euro, eliminarea riscului valutar la euro, disciplinarea politicilor, accesul la fonduri. Riscuri: eliminarea politicii monetare şi viitorul zonei euro.

Motivaţiile geostrategice sunt eliminarea posibilităţii de războaie între membrii eurozonei, crearea unui actor global, considerente specifice legate de mărimea economiei, administraie etc. Motivaţiile geo-strategice ajung să fie mai importante decât motivaţiile pur economice! Analiza cost-beneficiu variază de la ţară la ţară, astfel că ceea ce a mers la unii nu funcţionează la alţii”, a afirmat Lazea în cadrul unei conferinţe pe tema aderării la euro.

Stăm bine doar pe hârtie

El a mai spus că Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este în cazul României de 54%, în vreme ce statele baltice aveau 60-66% şi erau cele mai sărace state care au aderat la euro. Dacă am menţine diferenţialul de 2% în creşterea economică avem nevoie de 6 ani ca să ajungem la 60%, a mai spus Lazea. Economistul a mai completat că daca ai politici economice reformiste foarte bune, poţi obţine ritmuri de creştere economice atât în exteriorul, cât şi în interiorul zonei euro. ”Nu trebuie să faci politici populiste, cum au făcut grecii sau alţii”, a spus Lazea.

El a argumentat că accelerarea economiei poate fi realizată prin capital, forţa de muncă şi productivitate. El a criticat voalat proiectul noului Cod Fiscal: ”Dacă ai numai prin politici fiscale şi monetare relaxate atunci Zimbabwe ar trebui să aibă creşterea economică cea mai mare. Economiştii au abdicat de la învăţătura secolelor trecute şi încearcă să reinventeze roata cu politici economice de relaxare fiscală şi monetară. Aici va fi bătălia cea mare”, a declarat economistul-şef al BNR.

Lazea a mai arătat şi că România are o problemă demografică, după ce în fiecare an până în 1990 se năşteau circa 360.000 de copii pe an, după 1990 se năşteau circa 250.000 pe an, iar acest lucru nu ia în calcul migraţia care a avut loc în România în ultimii ani.

Cine poartă responsabilitatea

Lazea a mai spus că creşterea economică nu este sarcina BNR şi a Ministerului Finanţelor, ci a ministerelor de linie. Astfel, pentru a atrage capital este sarcina ministerului Fondurilor Europene şi a celui de Externe. Pentru forţa de muncă suntt responsabile Ministerul Muncii, cel al Educaţiei şi al Sănătăţii. În schimb, pentru productivitate sunt responsabile ministerele Economiei, Transporturilor, Agriculturii, Dezvoltarii Regionale şi Comunicaţiilor. În fine, el a mai spus că adoptarea euro nu este un scop în sine, dar este utilă dacă generează un pact politic asemănător celui care a generat aderarea la UE.

De asemenea, orice guvern care doreşte să promoveze serios reforme structurale trebuie să îndeplinească trei condiţii: să aibă convingerea internă, să explice beneficiile şi să coaguleze pe cei care beneficiază de reforme.

În privinţa reformelor structurale, el spune că există reforme care nu sunt trecute în acordul cu FMI, dar care sunt vitale, cum ar fi reforma în Sănătate, în plăţi online şi e-learning. 

Problemă imensă în agricultură

Lazea a dat şi un exemplu de reformă structurală: trecerea a douaă milioane de mici fermieri din agricultura de subzistenţă în activităţi de mică industrie şi servicii în mediul rural. Pierzatori ar fi chiar fermierii, care ar fi dislocaţi din zona lor de ”confort”, dar la câştiguri ar fi că am avea infrastructură în zona rurală, creşterea producţiei agricole sau venituri la buget. 

În fine, el a conchis că odată cu trecerea la zona euro foarte important este ca reformele să nu mai fie relaxate niciodată. ”Va trebui să concurăm cu Germania, cu Olanda, cu Finlanda. Pentru asta înseamnă ca guvernul să ia decizii de reformare chiar şi în lipsa unor acorduri cu FMI”, a spus el. Ar mai fi nevoie şi de o presă profesionistă, care sa nu cadă pradă populismului, dar şi de un public capabil să înţeleagă.

”Ca să aderăm în 2019 la euro, trebuie ca la 1 ianuarie 2016 să intrăm în antecamera zonei euro, Mecanismul Ratelor de Schimb. Mediul social din România are această limită: să nu crească şomajul peste 8%. Românii preferă să aiba locuri de muncă, chiar dacă asta înseamnă salarii mai mici”, a avertizat Lazea. El a menţionat că a vorbit în nume propriu, fără a angaja cu nimic BNR.

Clarificarea dreptului de proprietate şi lupta împotriva corupţiei

La rândul său, Lucian Croitoru - consilier al guvernatorului BNR Mugur Isărescu - a afirmat că Lucian Croitoru: trebuie prioritizarea investiţiilor, în special în cazul transporturilor. De asemenea, el a subliniat că trebuie realizată clarificarea dreptului de proprietate şi reforme în domeniul luptei împotriva corupţiei.

În privinţa dreptului de proprietate, Croitorul a cerut, de fapt, privatizarea marilor companii de stat, el argumentând cu situaţiile Oltchim, CFR Marfă şi Hidroelectrica înainte de insolvenţă, unde se risipeau resurse.

”Avem o ţintă, dar trebuie să şi facem ceva pentru acest lucru. Trebuie să vedem că aceşti indicatori să nu se deterioreze. Grecia şi Portugalia au productivităţi ale muncii mult mai bune decât ale României, dar aderarea nu a dat rezultate. Trebuie să avem competitivitate înainte de aderare”.

Concomitent, Croitoru a insistat că trebuie neapărat începută reforma sistemului de Educaţie, unde sistemul privat stă mai prost decât cel de stat. Consilierul guvernatorului BNR a mai arătat că din 11 criterii exacte, ”nouă şi jumătate” trebuie îndeplinite de către mediul privat şi numai ”unul şi jumătate” venind în sarcina Executivului, acest lucru subliniind nevoie de competitivitate pentru companii.

Ionuţ Dumitru: Reducerile de taxe vor gripa motorul economiei

Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, a criticat noile propuneri de reduceri de taxe, despre care spune că pot duce la creşteri economice nesustenabile, ”care pot gripa motorul”.

”Deficite mari înseamnă o datorie publică mai mare. Politicianul vine şi spune: păi avem 40%, mai e până la 60%. Trebuie să ne iasă din cap teza asta. Avem deja 20% din activele bancare în titluri de stat, cea mai mare expunere din Europa. Am avut deficite mari înainte de criză, ne-a rezolvat asta problema infrastructurii? În ultimii 15 ani am avut printre cele mai mari alocări din PIB în investiţii, ne-a rezolvat asta problema?”, a arătat Ionuţ Dumitru.

El spune că avem si o problema de preţuri: acestea sunt 51% din media celor ale zonei euro, iar preţurile vor converge probabil mai repede. România are şi un handicap de cel puţin zece ani faţă de Polonia şi Ungaria, deoarece Romania a început convergenţa abia din anul 2000, pe când celelalte au avut convergenţă şi înainte. De asemenea, România este un stat mult mai mare decât statele care au intrat până acum în zona euro, ca Slovenia, Letonia, Lituania, Slovacia, ”care sunt cât Bucureştiul” (ca populaţie - n.r.). ”Decizia va fi mult mai grea în cazul României, deoarece avem şi o populaţie şi un PIB mult mai mare. Decizia de a accepta România va fi mult mai dicifilă, una este să accepţi o tară cu 2 milioane de locuitori, alta este să accepţi o ţară cu 20 de milioane. Să păstrăm realismul: România nu poate avea o creştere economică mai mare de 4-5%. Sau putem avea câţiva ani, dar nu va fi sustenabilă şi ne vom întoarce de unde am plecat, motoarele se vor gripa şi vom avea din nou dezechilibre interne. Dacă ne uităm la secvenţialitatea măsurilor de relaxare fiscală, am mai văzut acest film înainte de criză, când s-au crescut foarte mult salariile şi pensiile, ceea ce a pus presiune pe cerere. Or noi dorim o reducere de 6% la TVA în doi ani şi de 20% pe accize, ceea ce înseamnă stimuli foarte mari pentru cerere şi prea puţin pe ofertă. Eu m-aş gândi mai degrabă la CAS pe aceasta parte de cerere”, a afirmat el.

Prioritate: Conectare bazelor de date ale instituţiilor statului

El a reitarat faptul că România trebuie să realizeze proiecte de infrastructură şi a dat ca exemplu conectarea online a bazelor de date dintre toate instituţiilor ţării. Dumitru a prezentat portalul e-Estonia, ”unde putem vedea ce înseamnă o ţară civilizată”, şi pe care cetăţenii pot vota, pot vedea ce taxe au de plătit sau care este istoricul medical.

Autostrăzile Sibiu-Piteşti şi Moldova-Transilvania, necesare

Preşedintele Consiliului Fiscal a arătat şi faptul că există diferenţe regionale foarte mari. ”Practic avem două Românii. Doar cinci judeţe produc 40% din PIB-ul României, iar peste 50% dintre companiile mari sunt localizate în cinci judeţe. Şi mai avem şi Vasluiul şi Botoşaniul, care sunt polul sărăciei din Europa”, a afirma el. Din această perspectivă, România trebuie să conecteze Moldova de Transilvania, astfel încât investitorii să ajungă şi în această parte a ţării, fiind necesară şi legarea sudului ţării de Transilvania. Astfel, el militează pentru realizarea autostrăzii Sibiu-Piteşti şi a uneia care leagă Transilvania de Moldova peste Carpaţi.