Val de falimente personale: Tribunalul Bucureşti se aşteaptă ca 60.000 de persoane fizice să-şi ceară  anual insolvenţa numai în Capitală

Aproximativ 60.000 de persoane fizice îşi vor declara anual, numai în Bucureşti, insolvenţa personală pentru imposibilitatea de a-şi mai achita datoriilor, arată calculele Tribunalului Bucureşti, preluate de Consiliul Superior al Magistraturii şi citate de Profit.ro.

Tribunalul Bucureşti avansează ideea că judecătorii vor avea anual de rezolvat 1,8 milioane de dosare de insolvenţă personală, reprezentând contestaţii şi alte proceduri aferente unei cereri, numai în Capitală, ca argument pentru a-şi suplimenta numărul de angajaţi, scrie Profit.ro.

Legea insolvenţei persoanei fizice reglementează trei modalităţi prin care insolvenţa persoanelor fizice va putea fi soluţionată, respectiv pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau prin procedură simplificată. La acest moment, insolvenţa este posibilă doar pentru firme. La finele anului trecut, Guvernul a amânat cu un an, până la 31 decembrie 2016, termenul de intrare în vigoare a Legii. Ordonanţa de amânare a ajuns în Parlament, unde a fost respinsă de Senat, decizia finală urmând acum să fie luată de Camera Deputaţilor.

La începutul acestui an, Guvernul a aprobat înfiinţarea comisiilor de insolvenţă, acestea fiind necesare pentru aplicarea legii falimentului personal. Premierul Dacian Cioloş le-a cerut miniştrilor ca în cazul în care au ordonanţe de prorogare pentru anumite legi să respecte planul de măsuri pentru a putea pregăti implementarea lor şi a evita o nouă amânare a aplicării.

Guvernul a adoptat, la sfârşitul lunii decembrie, ordonanţa de urgenţă pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii nr.151/2015 privind procedura insolvenţei persoanelor fizice, astfel încât aceasta ar urma să fie aplicată abia din decembrie 2016.

Dan Suciu a subliniat că, deşi „nu a dorit să amâne aplicarea legii, Guvernul a fost nevoit“ să recurgă la această soluţie din cauza faptului că etapele procedurale pentru punerea în practică a actului normativ nu au fost parcurse, iar normele metodologice nu au fost gata. „S-a ajuns în această situaţie deoarece niciunul dintre paşii prevăzuţi de lege nu a fost parcurs. (…) Erau termene foarte clare legate de aceţti paşi“, a declarat Suciu.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a mai spus că, la nivelul Executivului, a fost stabilit un plan de acţiune, pentru perioada următoare, astfel încât toţi aceşti paşi să fie făcuţi, una dintre etape referindu-se la constituirea comisiilor de insolvenţă, la nivel central, şi stabilirea onorariilor pentru administratorii judiciari ai datornicilor.

Ce prevede insolvenţa personală

Legea privind procedura insolvenţei persoanelor fizice prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile, pe baza unui plan de redresare financiară, pe o perioadă de cinci ani.

Potrivit legii, cei care îşi declară falimentul personal sunt protejaţi astfel de executarea silită. Toate cheltuielile datornicului vor fi însă verificate de un administrator judiciar. Persoanele condamnate pentru evaziune fiscală, dar şi de cei care au ajuns în insolvenţă în mod fraudulos ori au acumulat datorii noi prin achiziţii costisitoare nu pot beneficia de prevederile acestei legi.

Legea a fost promulgată de preşedintele Klaus Iohannis la 18 iunie 2015 şi urma să intre în vigoare la finalul anului trecut.

De asemenea, CSM a cerut o amânare pe motiv că nu există suficient personal care să analizeze dosarele celor care solicită declararea falimentului personal.