Un raport devastator al Curţii de Conturi arată cum a risipit CNADNR zeci de milioane de lei

Un raport devastator al Curţii de Conturi arată cum a risipit CNADNR zeci de milioane de lei

FOTO Roberto Salceanu/Click!

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) nu şi-a atins obiectivele reglementate în termenele stabilite atât din cauza insuficientei voinţe politice a Guvernului, cât şi a managementului disfuncţional, potrivit unui raport de audit privind performanţa companiei, realizat de Curtea de Conturi. Zeci de milioane de lei au fost risipite de companie în perioada 2008-2012.

Verificările au vizat activitatea CNADNR privind drumurile naţionale din intervalul 2008 - martie 2012 şi au fost derulate în perioada aprilie - octombrie 2012, la sediul Companiei de Drumuri şi la cele şapte direcţii regionale din Braşov, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Craiova, Iaşi şi Timişoara.
Potrivit Curţii de Conturi, sinteza raportului de audit cuprinde principalele aspecte constatate ca general valabile şi repetabile în activitatea de ansamblu a companiei şi a structurilor sale teritoriale, fie că este vorba de activitatea destinată autostrăzilor, fie de cea pentru drumuri naţionale.

98% din drumuri sunt expirate

La 31 decembrie 2011, marea majoritate a drumurilor naţionale modernizate şi a celor cu îmbrăcăminte bituminoasă uşoară, care împreună reprezentau circa 98,2% din reţeaua naţională de drumuri naţionale, aveau o durată depăşită.
Faţă de suma de 20,9 miliarde de lei, solicitată de către CNADNR în intervalul 2008-2011 pentru proiectele pe segmentul drumurilor naţionale şi centurilor ocolitoare cu profil de DN, au fost aprobate prin legile bugetare anuale sume totalizând 14,3 miliarde de lei (68,5% din necesar), fondurile alocate fiind de doar 13 miliarde de lei (62,2% din necesar).
Pe de altă parte, auditul nu a identificat repere semnificative prin care compania "să poată fi definită ca o entitate performantă, profesionistă", orientată spre realizarea scopului pentru care a fost înfiinţată şi pentru care este finanţată de la bugetul de stat şi având un management care să dorească şi să impună realizarea atribuţiilor şi obiectivelor stabilite, respectarea şi implementarea
reglementărilor legale şi a criteriilor de performanţă, potrivit sursei citate.

„Nu s-a acomodat cu propriul obiect de activitate“

"CNADNR a creat impresia, cel puţin în perioada auditată, a unei entităţi care nu a înţeles şi nu s-a acomodat pe deplin cu scopul şi cu obiectul propriu de activitate, o entitate a cărei activitate pare că a parcurs un traseu mai aproape de un labirint decât de unul bine stabilit şi bine orientat şi căreia i-au fost străine noţiunile de economicitate, eficienţă şi eficacitate în organizarea activităţii şi în utilizarea fondurilor publice alocate", se spune în raport.
În raport sunt prezentate mai multe riscuri, vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constatate "aproape ca pe o permanenţă a activităţii CNADNR" în perioadele auditate. Printre acestea se numără:
- modul de acţionare neunitar şi necoordonat;
- preocuparea şi implicarea insuficientă pentru identificarea şi eliminarea riscurilor, vulnerabilităţilor sau risipei;
- studii de fezabilitate neutilizate sau de slabă calitate;
- valori contractuale majorate şi termene de finalizare nerespectate.
"Stabilirea prin reglementări legale a unor obiective şi termene, încadrarea CNADNR ca fiind «de interes strategic naţional» şi a unor activităţi, programe şi proiecte aferente ca fiind «prioritare» şi «de interes public naţional», s-au dovedit a nu fi suficiente pentru atingerea obiectivelor şi pentru poziţionarea companiei ca entitate ce şi-a înţeles şi implementat, în condiţii de performanţă, rolul, atribuţiile şi responsabilităţile care i-au fost prevăzute", se mai arată în raport.

Efectele calamităţilor, înlăturate „neperformant“

Autorii documentului precizează că organizarea şi derularea activităţii specifice şi a programelor privind eliminarea efectelor calamităţilor naturale asupra drumurilor naţionale s-au desfăşurat neperformant, atât ca urmare a subfinanţării acestora cât şi a existenţei şi persistenţei unor vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe interne, rămase neidentificate şi neeliminate în timp, atât la nivelul centralei companiei cât şi al structurilor sale teritoriale.

Transalpina, vedeta deficienţelor

Reprezentanţii Curţii de Conturi prezintă în raport mai multe informaţii privind proiectul de modernizare a DN 67C Bengeşti - Sebeş ("Transalpina"), adjudecat în 2008 de compania Romstrade, controlată de omul de afaceri Nelu Iordache.
Aceştia afirmă că nu au existat suficiente elemente credibile, reale şi fundamentate care să justifice demararea obiectivului de investiţii, iar după ce opţiunea a fost făcută, derularea investiţiei a cumulat în practică, "în mod inexplicabil", aproape toate tipurile de vulnerabilităţi, disfuncţionalităţi şi deficienţe constatate de audit în activitatea specifică a companiei.
În prezent, Nelu Iordache este cercetat pentru deturnarea a 25 de milioane de lei din banii alocaţi pentru construirea autostrăzii Nădlac-Arad şi se află în detenţie, iar compania Romstrade este în insolvenţă.

Management defectuos şi la deszăpeziri

Legat de activitatea de deszăpezire, raportul arată că disfuncţionalităţile semnificative constatate în acest domeniu precum şi consecinţele negative avute de acestea asupra utilizării optime a drumurilor naţionale au fost generate, aproape în exclusivitate, de un management defectuos la nivelul centralei companiei şi al structurilor teritoriale, "un management dezinteresat" atât faţă de atingerea unui nivel acceptabil de performanţă a activităţii cât şi faţă de "economicitatea, eficienţa şi eficacitatea" utilizării fondurilor publice alocate cu această destinaţie.
Pe de altă parte, activitatea privind semnalizarea rutieră a drumurilor naţionale nu şi-a atins pe deplin obiectivul prevăzut de reglementările legale şi nu s-a ridicat, prin rezultatele sale concrete, la nivelul cerinţelor.
În urma derulării acţiunii de audit au fost constatate abateri de la legalitate şi regularitate, unele cauzatoare de pagube şi prejudicii, pentru care au fost încheiate procese verbale de constatare.

Numai neglijenţele juridice au costat 66 de milioane de lei

Valoarea totală estimată a abaterilor constatate este de 66 milioane lei, cuprinzând plăţi nejustificate ca urmare a renunţării la judecarea recursurilor declarate împotriva unor decizii ale Curţii de Apel, cu privire la penalităţi contractuale solicitate de antreprenor (30,19 milioane de lei), plăţi nejustificate ale unor sume cu titlu de "actualizări" ale unor situaţii de lucrări aferente derulării contractului de modernizare a DN 67C (30,9 milioane de lei), plăţi nejustificate ale unor sume cu titlu de "cost de finanţare", aferente garanţiilor de bună execuţie în cadrul derulării aceluiaşi contract (4,6 milioane de lei) şi achitarea, înregistrarea în contul de cheltuieli şi nerecuperarea în regres a unor amenzi aplicate de către ANRMAP şi alte instituţii, pentru nerespectarea unor prevederi legale (268.000 de lei).

Penalităţi de 30 de milioane de lei plătite lui Umbrărescu

În cazul plăţilor nejustificate ca urmare a renunţării la judecarea recursurilor, CNADNR a achitat în perioada 2008 - 2009 pentru obligaţiile de plată restante către Spedition UMB penalităţi de întârziere contractuale în valoare de 30,19 milioane de lei, în baza unor decizii pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, fără a-şi apăra interesele patrimoniale până la epuizarea tuturor căilor legale de atac, potrivit sursei citate. Spedition UMB este deţinută de omul de afaceri Dorinel Umbrărescu.
Raportul se încheie cu o serie de recomandări adresate CNADNR, cu privire la activitatea de bază, dar şi legate de prevenirea şi combaterea înzăpezirii, care cuprind diverse analize, evaluări, măsuri sau proceduri.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: