UE îşi dezvoltă arsenalul de apărare pentru industriile în pericol să fie preluate de chinezi, ruşi şi americani

Comisia Europeană a prezentat miercuri, la Bruxelles, o propunere de revizuire a regulilor comunitare comerciale şi de competiţie menită să blocheze practicile anticoncurenţiale ale Chinei, Statelor Unite şi Rusiei în piaţa unică europeană.

„Cartea albă” adoptată miercuri de Comisia Europeană încearcă să contracareze efectele de denaturare ale subvenţiilor străine pe piaţa unică.

Politico, care a obţinut draftul propunerii, consideră că este vorba de cea mai agresivă tentativă de eliminare a influenţelor pe care companii non-europene le produc în Piaţa Unică, scrie cursdeguvernare.ro.

Proiectul este apreciat de toţi cei care susţin că interesele UE trebuie protejate împotriva competitorilor non-UE, însă o serie de diplomaţi şi experţi consultaţi de Politico afirmă că noul cadru riscă să submineze piaţa unică dacă nu este aplicat cu foarte mare atenţie.

Concret, fără a numi companiile sau statele, Comisia Europeană şi-a eprimat intenţia de a lua măsuri împotriva companiilor străine care operează pe piaţa unică a Europei şi care au beneficiat de subvenţii mai mari de 200.000 de euro.

De asemenea, Comisia vrea să verifice în prealabil tranzacţiile în baza cărora o companie străină ar dobândi controlul asupra unei companii europene (din anumite domenii de activitate) sau cel puţin 35 la sută din drepturile de vot.

Comisia mai vrea să îşi consolideze controlul asupra achiziţiilor publice şi a accesului la fonduri europene atunci când acestea implică companii non-UE.

În esenţă, companiile străine ar putea fi amendate sau blocate de la participarea la licitaţii publice desfăşurate în interiorul spaţiului comunitar.

Comisarul Margrethe Vestager a spus marţi că se aşteaptă ca noile prevederi să devină operaţionale în următoarele 2 luni. Pentru a deveni operaţionale, modificările propuse de Comisie trebuie aprobate în Consiliu (prin votul majorităţii calificate) şi de către Parlamentul European.

Comisarul Vestager nu este însă sigur de susţinerea tuturor membrilor Consiliului. Doi diplomaţi europeni au afirmat că mai multe guverne UE se tem de efectele legislaţiei propuse, de faptul că autorităţile naţionale îşi pot dori o investiţie străină, însă aceasta ar putea fi blocată de Bruxelles.

Exemplul oferit: combinatul italian Ilva şi faptul că investiţia ArcelorMittal poate fi singura soluţie de salvare, însă multinaţionala a beneficiat de ajutoare de stat din partea guvernului indian. ”Ce se întâmplă dacă eu, stat, îmi doresc o investiţie indiferent dacă investitorul a primit sau nu subvenţii în ţara lui, iar Comisia, sau alt stat membru spune că investiţia nu se poate realiza?”, se întreabă unul dintre diplomaţi.

Sabie cu două tăişuri

Iniţiativa europeană completează cadrul legislativ  european din domeniile comerţ şi competiţie cu măsuri care se vor aplica împotriva companiilor non-UE care sunt susţinute financiar în statele de origine pentru a intra sau pentru a se dezvolta în Piaţa Unică Europeană.

Potrivit modificărilor, UE ar primi puteri sporite să aplice amenzi, să blocheze achiziţii de pachete de acţiuni şi să interzică participarea la licitaţii publice dacă constată că o anumită companie a fost sau este avantajată de subvenţii primite de la un guvern non-UE.

Comisia explică ”terţilor interesaţi” că prevederea nu face altceva decât să uniformizeze regulile în piaţa unică, ţinând cont de faptul că firmele europene se supun deja restricţiilor în materia ajutorului de stat.

Guntram Wolff, preşedintele think-tank-ului Bruegel din Bruxelles, atrage atenţia asupra a două posibile reacţii externe: pe de-o parte, există pericolul scăderii investiţiilor străine în Europa, pe de altă parte, există pericolul ca celelalte mari economii mondiale să ”răspundă proporţional” cu măsuri care ar afecta companii europene aflate în terţe pieţe.

Un purtător de cuvânt al Misiunii economice chineze pe lângă UE a declarat Politico că ”speră” ca măsurile UE să fie ”obiective şi corecte pentru toţi”, precizând că ”Europa şi SUA au fost mari utilizatori ai politicilor de subvenţionare” şi că măsurile în domeniu adoptate de Beijing respectă regulile internaţionale.

Misiunea economică americană pe lângă UE a refuzat să comenteze.

Doi diplomaţi europeni au exprimat temeri în ceea ce priveşte posibile măsuri de retorsiune comercială la adresa companiilor europene care activează pe terţe pieţe. Mai important, există guverne care văd planul Comisiei ca pe o intruziune a Bruxelles-ului în politicile economice naţionale.

Elefantul din camera cu porţelanuri: China

Reglementările Comisiei nu vizează explicit China, dar nimeni nu se îndoieşte de faptul că modificările vizează în primul rând blocarea accesului în Europa a companiilor chineze, majoritatea ajutate de Beijing cu subvenţii şi credite garantate de stat.

Propunerea Comisiei este susţinută de Germania şi Franţa, ambele state considerând că economiile lor suferă din cauza concurenţei neloaiale a Chinei: de peste 10 ani, de exemplu, industria germană a panourilor solare a fost decimată de concurenţa chinezească

UE pare în sfârşit decisă să acţioneze: luni, Bruxelles-ul a impus taxe pe fibra de sticlă produsă de China în Egipt, iar marţi UE a lansat o revizuire a politicilor comerciale europene. Între altele, a fost lansată o consultare publică pe tema revenirii industriilor europene relocate în Asia.

„Cartea albă”

În acest context, cartea albă formulează mai multe abordări. Primele trei opţiuni (aşa-numitele „module”) au ca scop abordarea efectelor de denaturare cauzate de subvenţiile străine (i) pe piaţa unică, în general (modulul 1), (ii) în contextul achiziţiilor de întreprinderi din UE (modulul 2) şi (iii) în cadrul procedurilor de achiziţii publice din UE (modulul 3). Aceste module pot fi privite mai degrabă ca elemente complementare, decât ca alternative. Totodată, cartea albă stabileşte o abordare generală a subvenţiilor străine în contextul finanţării din partea UE.

Instrumentul general de contracarare a efectelor de denaturare ale subvenţiilor străine („modulul 1”)

Modulul 1 propune instituirea unui instrument general de control al pieţei care să contracareze toate situaţiile care pot apărea pe piaţă, în care subvenţiile străine pot cauza denaturări ale concurenţei pe piaţa unică.

În cadrul acestui modul, autoritatea de supraveghere, care ar urma să fie o autoritate naţională sau Comisia, ar putea reacţiona la orice indiciu sau informaţie din care ar reieşi că o întreprindere din UE beneficiază de o subvenţie străină. Dacă se stabileşte existenţa unei subvenţii străine, autoritatea ar impune măsuri pentru a remedia efectul de denaturare probabil, precum plăţile reparatorii sau măsurile corective structurale ori comportamentale. Cu toate acestea, autoritatea ar putea lua în considerare şi faptul că activitatea sau investiţia subvenţionată a avut un impact pozitiv, care compensează denaturarea, şi ar putea decide să nu continue investigaţia („testul privind interesul UE”).

Subvenţiile străine care facilitează achiziţionarea de întreprinderi din UE („modulul 2”)

Primul modul ar putea fi completat de modulul 2, al cărui scop este să abordeze în mod specific denaturările cauzate de subvenţiile străine care facilitează achiziţionarea de întreprinderi din UE. Acest modul vizează să garanteze faptul că subvenţiile străine nu le conferă un avantaj neloial beneficiarilor lor atunci când aceştia achiziţionează (participaţii în) întreprinderi din UE, fie direct, prin condiţionarea acordării unei subvenţii de o anumită achiziţie, fie indirect, prin consolidarea de facto a puterii financiare a achizitorului.

În cadrul modulului 2, întreprinderile care beneficiază de sprijin financiar din partea unui guvern din afara UE ar fi obligate să notifice autorităţii de supraveghere competente achiziţiile de întreprinderi din UE, dacă acestea depăşesc un anumit prag. Cartea albă propune ca autoritatea de supraveghere competentă să fie Comisia. Încheierea tranzacţiilor nu ar fi posibilă pe perioada examinării realizate de Comisie. În cazul în care autoritatea de supraveghere constată că achiziţia este facilitată de subvenţia străină şi că aceasta denaturează piaţa unică, ar putea fie să accepte angajamentele asumate de partea care efectuează notificarea, dacă acestea remediază cu eficacitate denaturarea constatată, fie, în ultimă instanţă, să interzică achiziţia. În cadrul acestui modul, Comisia ar putea aplica şi testul privind interesul UE.

Subvenţiile străine în contextul procedurilor de achiziţii publice din UE („modulul 3”)

Este posibil ca subvenţiile străine să aibă un efect dăunător şi asupra procedurilor de achiziţii publice din UE. Acest aspect este abordat în cadrul modulului 3. Subvenţiile străine le pot permite ofertanţilor să câştige un avantaj neloial, de exemplu prin depunerea de oferte sub preţul pieţei sau chiar sub cost, obţinând astfel contracte de achiziţii publice pe care nu le-ar fi putut obţine în alt mod. În cadrul acestui modul, cartea albă propune un mecanism prin care ofertanţii ar fi obligaţi să notifice autorităţii contractante contribuţiile străine primite din partea unor ţări din afara UE. Autorităţile contractante şi de supraveghere competente ar putea să evalueze apoi dacă există o subvenţie străină şi dacă aceasta a afectat echitatea procedurii de achiziţii publice. În caz afirmativ, ofertantul ar fi exclus din procedura de achiziţii publice.

Subvenţiile străine în contextul finanţării din partea UE

În fine, cartea albă propune modalităţi de a aborda problema subvenţiilor străine în cazul cererilor de sprijin financiar din partea UE. Ar trebui ca toţi operatorii economici să concureze de pe poziţii de egalitate pentru finanţarea din partea UE. Totuşi, subvenţiile străine pot denatura acest proces prin îmbunătăţirea şanselor de reuşită ale candidaturii beneficiarilor lor.

Cartea albă propune mai multe opţiuni pentru a împiedica un astfel de avantaj neloial. Printre altele, în cazul finanţării acordate prin proceduri de atribuire a contractelor publice sau prin granturi, s-ar aplica o procedură similară celei prevăzute pentru procedurile de achiziţii publice din UE. De asemenea, cartea albă subliniază importanţa asigurării faptului că instituţiile financiare internaţionale care pun în aplicare proiecte finanţate din bugetul UE, precum BEI sau BERD, urmează, la rândul lor, aceeaşi abordare cu privire la subvenţiile străine.