Troica FMI-PSD-PNL a decis: mărim salariile, dar şi accizele

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liderii PNL (Crin Antonescu, stânga) şi PSD (Victor Ponta), nevoiţi să se împace în negocierile cu FMI
Liderii PNL (Crin Antonescu, stânga) şi PSD (Victor Ponta), nevoiţi să se împace în negocierile cu FMI

Pentru a putea creşte cu câteva procente unele venituri salariale, Guvernul s-a prezentat în faţa Fondului Monetar cu măsuri de taxare a construcţiilor speciale şi cu majorări de accize.

După două săptămâni de negocieri intense cu delegaţia FMI la Bucureşti, Guvernul (PSD-PNL) a decis să majoreze accizele şi să aducă sub incidenţa impozitării unele construcţii care acum sunt exceptate. Iar pentru a mai îndulci mesajul de înăsprire a regimului fiscal, Executivul a promis o creştere a salariului minim pe economie şi o majorare a veniturilor acordate profesorilor debutanţi şi medicilor rezidenţi.

Dacă din punctul de vedere al Guvernului aceste negocieri au fost „finalizate cu bine“, pentru contribuabili nu toate veştile sunt bune. Vă prezentăm, în continuare, principalele măsuri anunţate ieri de oficialii de la Palatul Victoria.

** Salariul minim brut pe economie va fi majorat anul viitor în două etape, respectiv de la 800 lei în prezent la 850 de lei începând cu 1 ianuarie şi la 900 de lei de la 1 iulie;

** Vor fi operate şi creşteri salariale individuale, dar nu egal la toţi bugetarii, ci ţintit pe profesori debutanţi şi medici rezidenţi;

** Şoferii vor plăti o acciză suplimentară de 7 eurocenţi la litrul de carburant, fie benzină, fie motorină, banii astfel colectaţi urmând să fie vărsaţi într-un fond special destinat investiţiilor în infrastructura rutieră;

** Vor creşte cu 25% redevenţele pentru resursele naturale, cu excepţia celor de petrol şi gaze;

** Nivelul contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi redus cu 5 puncte procentuale din al doilea semestru al anului viitor, cu condiţia ca Guvernul să identifice, până la 1 iulie, toate resursele care să permită compensarea integrală a efectelor acestei măsuri;

** Va continua alocarea a două miliarde de lei pentru dezvoltarea infrastructurii locale şi 500 de milioane de lei pentru finanţarea programelor demarate cu BEI, BERD şi Banca Mondială;

** Pensiile vor creşte cu 3,76%;

** Plafonul pentru îndatorarea administraţiei locale va creşte la 1,2 miliarde de lei;

** Banii din buffer-ul bugetar vor fi folosiţi pentru demararea lucrărilor la autostrada Comarnic-Braşov şi încheierea lucrărilor la tronsonul Suplacu de Barcău – Borş din Autostrada Transilvania;

** Toate companiile de stat vor avea manageri privaţi, independenţi şi profesionişti;

** Va continua programul de listări la bursă, cu Hidroelectrica (15% din acţiuni), Electrica (51% cu majorare de capital) şi Complexul Energetic Oltenia;

** Procesul de privatizare a CFR Marfă va fi finalizat până la jumătatea anului 2015, după ce compania va parcurge un program de restructurare;

** Şi celelalte companii feroviare vor fi restructurate, într-un „program comun“ cu CFR Marfă care va demara la începutul lunii decembrie 2013.

Cum vor fi taxate construcţiile speciale

Guvernul va introduce plata impozitului pe proprietate pentru construcţiile speciale exceptate până în prezent, adică vor fi taxate reţelele electrice, eoliene şi hidrologice.

"Toate companiile care deţin construcţii speciale vor fi impozitate, deci inclusiv E.ON, Enel, Transelectrica, Transgaz, Romgaz“, a declarat ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu.

Construcţiile speciale sunt acele construcţii care nu sunt realizate sub forma de incintă sau care sunt realizate sub forma de incintă, dar nu sunt destinate desfăşurării unei activităţi.

Sunt considerate constructii speciale sonde de ţiţei, gaze, sare, platforme de foraj marin, centrale hidroelectrice, termoelectrice, nuclearoelectrice, staţii de transformare şi de conexiuni, precum şi clădirile şi construcţiile speciale anexe ale acestora, posturi de transformare, reţele aeriene de transport şi distribuţie a energiei electrice şi stâlpii aferenţi acestora, cabluri subterane de transport, instalaţii electrice.

Tot în această categorie intră şi canalizări şi reţele de telecomunicaţii subterane şi aeriene, căi de rulare, de incintă sau exterioare, galerii subterane, planuri înclinate subterane şi rampe de puţ, puţuri de mină, coşuri de fum, turnuri de răcire, baraje şi construcţii accesorii, diguri, construcţii-anexe, de îmbunătăţiri funciare, porturi, canale navigabile cu ecluzele şi staţiile de pompare aferente canalelor, poduri, viaducte, apeducte şi tuneluri, reţele şi conducte pentru transportul sau distribuţia apei, produselor petroliere, gazelor şi lichidelor industriale, reţele şi conducte de termoficare şi reţele de canalizare, terasamente, platforme betonate, împrejmuiri, instalaţii tehnologice, rezervoare şi bazine pentru depozitare.
 


Bugetul pe 2014, scenariul de bază

Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657-659 de miliarde de lei, cu o creştere economică de 2,1% (scenariu de bază), şi un deflator puţin peste 2%. În funcţie de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2% şi 2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiţii aferente co-finanţării fondurilor UE, creşterea economică s-ar putea ridica la 2,2%. Rata inflaţiei luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%.
 


A fi sau a nu fi cu Fondul Monetar Internaţional

Avantajele şi dezavantajele ce decurg din actualul acord încheiat între România şi instituţiile financiare internaţionale – Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) – au revenit în dezbatere, în special în rândul liderilor politici, acum, când Guvernul este pus în situaţia delicată de a lua măsuri măsuri mai puţin populare pentru creşterea încasărilor la bugetul statului. Declaraţia lui Crin Antonescu, preşedintele liberalilor, potrivit căreia „nu este un lucru bun că suntem sub acord cu FMI“, a stârnit o serie de reacţii. „Adevărul“ vă prezintă principalele opinii ale oamenilor politici vizavi de acordul cu FMI.

Crin Antonescu spune că „nu este un lucru bun“ că România este sub acord cu FMI, el catalogând această situaţie drept una „nefericită şi temporară“ şi un „handicap“ întrucât ţara noastră nu poate avea cu adevărat o politică economică. „Nu e un lucru bun că suntem sub acord cu FMI. Asta înseamnă pentru România un handicap pentru care nu este de vină FMI. (...) A fi sub acord cu FMI, ceea ce nu se întâmplă multor ţări din UE, este o situaţie nefericită şi temporară şi planul nostru este cât mai repede să ieşim din această situaţie“, a declarat Crin Antonescu. El a revenit ulterior cu precizarea că nu a criticat finanţatorii externi. „N-am criticat FMI, am criticat modul în care discuţia despre dezvoltarea şi perspectiva economică a României este dusă de către noi aici, în România, politicieni, oameni de presă, putere, opoziţie, preşedinţi, miniştri şi domnul Blaga. Nu am nimic cu FMI“, a spus liderul liberalilor.

În urma declaraţiilor lui Antonescu, premierul Ponta a declarat că nu mai vrea să împartă Guvernul între cei buni, care nu vor cu FMI, şi care vor să dea bani la toată lumea, şi cei răi, care nu vor să dea bani. „Am considerat că e normal ca ministrul de Finanţe, vicepremier, să conducă aceste discuţii (cu FMI - n.r.) pentru că nu mai vreau să împărţim Guvernul între cei buni, care nu vor cu FMI, şi vor să se dea bani la toată lumea, şi cei răi, care nu vor să dea bani. Aşa că domnul Chiţoiu, dacă poate, dă bani, dacă nu poate, nu dă bani. Dar povestea asta cu opoziţia de la putere cred că poate o trecem de data asta. E aşa uşor să vorbeşti la televizor după care să zici să dăm bani“, a spus Ponta.

Reacţii au apărut şi din partea democrat-liberalilor. Andreea Paul, prim-vicepreşedinte PDL, a declarat că USL trebuie să renunţe la „secretomanie“ în negocierile pe care Guvernul le are în această perioadă cu FMI, iar „handicapul“ României despre care vorbea Antonescu, este de fapt al USL.

„Marele handicap nu este FMI, aşa cum ne spunea astăzi (duminică  - n.r.) Crin Antonescu, marele handicap al României este USL“, a spus Andreea Paul.

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite