„Taxa de solidaritate” ar lovi peste 330 de companii. Care sunt acestea şi de ce solicită oamenii de afaceri americani statului să renunţe la idee

0
Publicat:
Ultima actualizare:
bani multi teancuri lei

„Taxa de solidaritate", gândită de noii guvernanţi pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de 100 de milioane de euro, ar lovi, dacă va fi şi introdusă, în peste 330 de companii. Amcham solicită retragerea proiectului.

De taxa de solidaritate ar fi afectate Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman, Carrefour, aflate pe primele poziţii ale ierarhiei, raportat la afacerile anuale actuale, relevă date analizate de Profit.ro.

 În total, circa 330 de companii ar urma să achite taxa - dacă se menţin la actualul nivel - cu Dacia plătind, de exemplu, încă 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro la bugetul de stat, raportat la ultima cifră de afaceri. Statul ar încasa dintr-un foc peste 1 miliard de euro, de la toate companiile care ar depăşi borna cifrei de afaceri.

Ideea unei astfel de taxe, denumită tot "de solidaritate", a mai apărut în 2017, cu o guvernare PSD-ALDE, când ministrul de Finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avansa o taxă de 2%, dar la fondul de salarii. Ulterior, taxa proiectată a fost tăiată la 0,25%, prin intervenţia premierului Mihai Tudose, după care nu s-a mai vorbit decât de o contribuţie asigurătoare pentru muncă, de 2,25.

”În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia naţională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcţioneze", susţine consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru.

Introducerea "taxei de solidaritate" pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro este discutată în coaliţiei, fiind susţinută de PSD şi de UDMR Liberalii nu doresc ca măsura să fie una permanentă.

   

AmCham Romania solicită renunţarea la intenţiile de a introduce o taxă de solidaritate

Camera de Comerţ Americană în Romania transmite îngrijorarea comunităţii de afaceri pe care o reprezintă cu privire la intenţia coaliţiei de guvernare a creşte povara fiscală pentru companiile mari din România, într-un moment în care climatul investiţional şi de afaceri este deja grevat de multiple crize. 

După o perioadă de criză politică prelungită în care încrederea companiilor în mediul investiţional din România s-a prăbuşit, suprapusă cu o perioadă de vârf a crizei Covid, creşterea preţurilor la energie, agravarea tensiunilor din piaţa forţei de muncă, aceste veşti cu privire la taxe noi nu fac decât să crească riscurile de reorientare a planurilor de investiţii şi extindere. 

Lipsa de predictibilitate  şi adâncirea instabilităţii prin măsuri intempestive descurajează investiţiile şi intenţiile companiilor pentru piaţa din România, impactul negativ pe termen mediu şi lung depăşind câştigul pe termen scurt.

Comunitatea de afaceri nu contestă nevoia de finanţare de la bugetul de stat pentru sisteme critice sau categorii vulnerabile, ci maniera aleasă de adopta de pe o zi pe alta măsuri fiscale nefundamentate, contrar bunelor practici de a integra orice astfel de măsuri într-o strategie pe termen mediu şi lung  care să urmărească întotdeauna beneficiul economiei în ansamblu.  

Importul de măsuri aplicate răzleţ în alte ţări nu garantează aplicabilitatea şi adecvarea acestora pentru economia României. 

Practica de a transfera presiunea bugetară către mediul privat peste noapte, fără preaviz, fără consultări prealabile, fără o foaie de parcurs, fără un studiu de impact real, fară o analiză a compatibilităţii ii cu legislaţia europeană s-a dovedit de fiecare dată contraproductivă. Aşa cum s-a întâmplat şi în trecut, măsurile luate peste noapte au dus pe termen mediu la pierderi la bugetul de stat, contrar calculelor pe hârtie care arătau creşteri de venituri.

Creşterea cheltuielilor bugetare fără reforme în zona administraţiei publice, a eficientizării sistemului fiscal prin digitalizare şi profesionalizare, creşterea gradului de colectare a veniturilor bugetare, nu este o dovadă de responsabilitate pentru societate, ci doar un transfer al poverii către sectorul privat, cel care produce valoare în economie. 

AmCham Romania face apel la renunţarea la această măsură şi la orientarea agendei guvernamentale către politici sustenabile, responsabile, care să contribuie la consolidarea rating-ului investiţional şi la atragerea de investiţii.  

AmCham România reiterează nevoia unui dialog şi parteneriat onest şi constructiv între mediul public şi cel privat, şi exprimă disponibilitatea şi angajamentul de a participa la consultări reale transparente şi de substanţă pe marginea politicii fiscale a României. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite