Taxa pe fast-food intoxică autorităţile

Taxa pe fast-food intoxică autorităţile

Românii alocă, în medie, pentru un meniu de fast-food maximum trei euro

Oficialii din Ministerul Sănătăţii spun că din martie vor impozita produsele din fast-fooduri, producătorii alimentari deja ameninţă cu scumpiri, iar la Finanţe nu se ştie nimic de nicio taxă. Introducerea taxei pe fast-food ar putea duce la scumpirea cu peste 20% a alimentelor, dar şi la disponibilizarea a 36.000 de salariaţi din industria de profil, susţin producătorii.

Ştiri pe aceeaşi temă

Deşi mai este doar o lună până la data când ar trebui introdusă taxa pe fast-food anunţată cu surle şi trâmbiţe de oficialii din Ministerul Sănătăţii (MS), iniţiatorii acesteia nu au făcut, deocamdată, un plan şi nici nu ştiu exact ce alimente se vor impozita.

Mai citiţi şi:

Der Spiegel: Taxa pe fast-food din România, prima de acest fel

Taxa pe fast food i-ar lăsa pe tineri fără prânzul în oraş

Hamburgerii şi shaorma cu taxă ajung în mâna elevilor

Pe de altă parte, oficialii din cadrul Direcţiei de taxe şi impozite din Ministerul Finanţelor nu au primit până acum niciun document ofi­cial şi spun că au aflat de noua taxă doar din presă.

Ameninţări nejustificate

Între timp, producătorii alimentari au şi conturat un viitor sumbru al industriei de profil, cauzat de ideea introducerii taxei pe fast-food: scumpirea cu 20-30% a produselor alimentare şi disponibilizarea a peste 36.000 de angajaţi din industria de profil.

„Preţul alimentelor ar creşte în medie cu peste 20%, dar vor fi produse al căror preţ va fi majorat şi cu mai mult de 30%", a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri publice pe tema impozitării alimentelor, Sorin Minea, preşedintele Romalimenta. De asemenea, Sorin Chelmu, secretar general adjunct în cadrul Ministerului Agriculturii, se aşteaptă la o eventuală scumpire a alimentelor.

Totodată, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară, estimează că introducerea taxei ar putea duce la la disponibilizarea a 20% din personalul din industrie, adică peste 36.000 de angajaţi.

„Suma care se doreşte a fi încasată prin această taxă de către Ministerul Sănătăţii este în jurul a un miliard de euro. În anul 2008, cifra de afaceri a întregii industrii alimentare a fost de 11,3 miliarde de euro, iar în 2009, aceasta a scăzut la 10 miliarde, incluzând vinul, berea, apele minerale şi importurile, care valorează aproximativ două miliarde de euro", a declarat Sorin Minea.

La rândul său, oficialii din MS spun că procentele avansate ieri de reprezentanţii patronatelor sunt nerealiste, având în vedere că ei nu au stabilit, deocamdată, care va fi valoarea taxei. De asemenea, MS va organiza joi, 4 februarie, la sediul său, o dezbatere publică pe tema taxei pe fast-food.

Nici producătorii alimentari şi nici măcar oficialii din MS nu ştiu deocamdată care sunt produsele care vor fi taxate suplimentar. „Lista completă a produselor alimentare considerate nerecomandate din cauza conţinutului crescut de sare, grăsimi, zahăr, precum şi cu aditivi alimentari va fi aprobată prin hotărâre de guvern", a declarat, recent, Adrian Streinu Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii.

Sare, zahăr şi grăsimi

Taxa va fi plătită de toate persoanele juridice care produc, importă sau prepară alimente nerecomandate cu conţinut crescut de sare, grăsimi, zahăr şi cu aditivi alimentari. în această categorie vor fi incluse produsele tip fast-food, produse de patiserie-cofetărie, snacksuri şi chipsuri, precum şi băuturile răcoritoare, cu excepţia apei plate îmbuteliate sau a apei minerale îmbuteliate şi a sucurilor naturale proaspete din fructe şi legume, potrivit datelor Ministerului Sănătăţii.

De asemenea, Minea afirmă că aproape toate produsele tradiţionale româneşti, precum cârnaţii, toba, smântâna sau brânza de burduf au un conţinut ridicat de sare, zahăr şi grăsimi.


Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările