Tăriceanu: România trebuie să îşi propună să ajungă a şaptea putere economică europeană

Tăriceanu: România trebuie să îşi propună să ajungă a şaptea putere economică europeană

Tăriceanu vrea să ne propunem ţinte ambiţioase pentru că dacă ne propunem puţin vom face puţin  FOTO Marian Iliescu

România este al şaptelea stat că populaţie şi suprafaţă din Uniunea Europeană (UE), astfel că ţară noastră ar trebui să îşi propună să devină cea de-a şaptea forţă economică din Europa, consideră Călin Popescu Tăriceanu, preşedintele Senatului. El a dat ca exemplu Olanda.

"Un nou proiect de ţară trebuie să aibă preponderenţă economică. Eu am avut un vis: că România să devină a şaptea putere economică a Europei. Nu ar fi un efort supraomenesc. Nu punem decât în acord potenţialul cu realităţile. Dar dacă nu ne propunem nimic, o să rămânem că astăzi: adică ne propunem puţin şi realizăm puţin", a afirmat Tăriceanu la o dezbatere privind strategia României până în 2020.
 
El a mai spus că precedentele noastre ţinte, respectiv aderarea la NATO şi aderarea la UE, au fost ţinte preponderent politice, iar acum trebuie să avem una economică. Guvernul şi-a propus în mod oficial aderarea la euro în anul 2019.
 
Şeful Senatului a mai spus că România este pe locul 26 în Europa în funcţie de competitivitate, şi că 29 de judeţe nu exportă nici măcar 1% din exporturile totale ale României.
 
De asemenea, el l-a atacat voalat pe preşedintele Traian Băsescu, care a propus reunificarea România cu Republica Moldova. "Un număr de opt judeţe din României au Produsul Intern Brut (PIB) mai mare decât cel al Moldovei, pentru cei care cred că unirea cu Moldova ar fi o lovitură", a afirmat Tăriceanu.
 
El a mai spus că România are o probleme specifică şi în agricultură, căci beneficiază de subvenţii mai mici la hectar, respectiv de 130 de euro faţă de o medie de 260 de euro la nivel european.
 
În fine, în privinţa aderării la moneda euro, Tăriceanu a spus că este greu de crezut că zona euro şi-ar deschide porţile unui stat cu un grad de convergenţă reală mai mic decât cel din Estonia şi Letonia, ţările cele mai sărace acceptate. Tăriceanu a spus că România are acum un grad de convergenţă reală de 52% din PIB, astfel că are nevoie de nouă ani de creştere economică de 4% pentru a recupera decalajele.
 
"În 2007-2008 Varujan Vosganian (pe atunci ministru al Economiei şi Finanţelor - n.r.) mi-a spus că am atins visul de aur al lui Ceauşescu: investiţiile aveau o pondere de 30% în PIB", a completat Tăriceanu.
 
El cere reforma sistemelor publice care ţin de resursă umană, în speţă a sistemului educaţional.
 
Şeful Senatului propune mai multe soluţii: atragerea de capital străin - printr-o nouă politică industrială şi energetică; să ne propunem să atragem 80% din fondurile europene alocate pentru perioada 2014-2020; dezvoltarea pieţei de capital astfel încât să trecem de la statutul de piaţă de frontieră la piaţă emergenţa; strategia Dunării şi o strategie IT. În fine, el cere o politică de creştere a natalităţii. "Scăderea demografică ne va frână creşterea economică", a conchis el.
 
Mai puteţi citi:
 
 

 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările