STUDIU: Piaţa tichetelor de masă poate creşte cu 150 de milioane de lei

Cel puţin 800.000 de angajaţi români nu primesc tichete de masă, deşi ar avea dreptul, pentru că firmele la care lucrează nu-şi permit intrarea în acest sistem sau nu cunosc piaţa. Un studiu al companiei de consultanţă Golden Mind&Spirit arată că potenţialul de creştere al acestei pieţe depăşeşte, astfel, cifra de 150 de milioane de lei.

În România, mai puţin de o treime din companiile din categoria IMM-urilor utilizează tichetele de masă şi cadou, ceea ce arată că potenţialul de dezvoltare al acestei pieţe este semnificativ.
Societăţile cu mai puţin de 10 salariaţi sunt cel mai puţin familiarizate cu sistemul tichetelor de masă, ele suferind de altfel cel mai mult în ultimii ani ca urmare a situaţiei economice. Ponderea lor în utilizarea acestui sistem de motivare este de doar 24%
Per ansamblu, 47% din totalul salariaţilor din România beneficiază de tichete, ceea ce, numeric vorbind, înseamnă sub două milioane de  persoane.

De ce nu se umple „golul“ pieţei

Pe baza acestor date, având în vedere totalul de 4,2 milioane de angajaţi existenţi în România, din care aproximativ 1,5 milioane nu au dreptul la tichete (fiind bugetari) şi 1,9 milioane au deja astfel de bonuri, experţii Golden Mind&Spirit au ajuns la concluzia că există un potenţial de creştere echivalent cu 800.000 de salariaţi.
Mergând mai departe, dacă fiecare din aceşti salariaţi ar primi, în medie, 21 de tichete de masă lunar, potenţialul de creştere al pieţei tichetelor ajunge la cel puţin 16,8 milioane de tichete emise lunar. Iar la valoarea nominală de 9 lei a unui tichet, experţii Golden Mind&Spirit esitemază că „golul“ din această piaţă se cifrează la peste 151 milioane de lei, în pofida multiplelor beneficii consistente pe care sistemul tichetelor le aduce atât pentru salariat şi angajator, cât şi pentru economia naţională.
Din păcate, principalul motiv pentru care companiile nu acordă tichete îl reprezintă  situaţia financiară dificilă cu care acestea se confruntă (51% renunţă din această cauză). Cu toate acestea, 20% din companii nu sunt de fapt familiarizate cu serviciul tichetelor.
Există, de asemenea, o disproporţie între companiile mari şi medii pe de o parte, care sunt principalii utilizatori ai sistemului de tichete, şi firmele mici care îl utilizează mult mai puţin. Firmele mici au însă la fel de multe  avantaje din utilizarea tichetelor de masă ca şi companiile mai mari.

Valoarea corectă a unui bon: 12 lei

Un alt aspect care trebuie avut în vedere este, potrivit Golden Mind&Spirit, cel legat de valoarea nominală a unui tichet de masă, care este în prezent de 9 RON şi care nu poate asigura o masă de prânz, aşa cum rezultă şi dintr-un studiu al Institutului de Economie Naţională din cadrul Academiei Române. Pentru a ţine cont de inflaţie şi de costul crescut al alimentelor, valoarea unui tichet ar trebui să fie de 12 RON.
În concluzie, pentru o mai bună cunoaştere a sistemului tichetelor în România este nevoie de o informare susţinută a pieţei privind avantajele acestuia. Informarea trebuie să se adreseze atât mediului privat, în sensul în care şi firmele mici să vadă care sunt beneficiilor lor dacă îşi motivează angajaţii pe această cale, cât şi autorităţilor care nu sunt întotdeauna conştiente de avantajele pe care tichetele de masă le aduc în sensul reducerii economiei subterane atât în ceea ce priveşte salarizarea la negru, cât şi fiscalizarea produselor alimentare.
Tot în cadrul informării autorităţilor trebuie să fie inclusă şi conştientizarea faptului că valoarea de 9 RON pentru un tichet de masă este insuficientă, motiv pentru care o actualizarea a valorii acestuia pentru a acoperi măcar rata inflaţiei se impune de urgenţă.

Dezbatere publică pentru tichetele de vacanţă

O latură aparte ar fi lansarea unei dezbateri publice privind rolul şi locul altor tipuri de tichete (de vacanţă, de exemplu), care, la fel ca şi în cazul celor de masă, ar veni în sprijinul industriei la care face referire. Acesta ar deveni un instrument de lucru extrem de util pentru tot circuitul angajator, angajat, buget de stat, dar şi sectorul economic în cauză la serviciile căruia apelează tichetul de vacanţă, şi anume turismul.