STUDIU: Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut în septembrie la 18,3%, cel mai mare nivel din ultimii doi ani

Piaţa neagră a ţigaretelor a crescut în septembrie la 18,3%, de la 14,9% în luna iulie, conform ultimelor date prezentate de compania de cercetare Novel Research, care arată că aceasta este cea mai mare creştere a comerţului ilegal cu ţigarete din ultimii doi ani şi se situează peste media ultimilor cinci ani (circa 15%).

"Regiunea nord-est continuă să fie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, înregistrând o creştere semnificativă în septembrie faţă de iulie, de 7,2 puncte procentuale, până la 42,5%. Cea mai importantă majorare a pieţei negre se înregistrează în regiunea de sud-est, şi anume 8,3 puncte procentuale, până la 18,5%", a declarat directorul în cadrul Novel Research Marian Marcu.

Regiunile nord- vest, vest şi sud-vest continuă să deţină, de asemenea, cote importante (24,5%, 24,3% respectiv 24,1%). Din punct de vedere al provenienţei, ponderea "cheap whites" continuă să crească, situându-se în iulie la peste 60% din totalul pieţei negre. Produsele provenite din Ucraina se află în creştere (plus 3,1 puncte procentuale), iar cele din Moldova în scădere (-3,3 puncte procentuale), în timp ce Serbia se menţine la nivel relativ constant.

Reprezentanţii producătorilor de ţigarete şi ai Vămii Române explică, după întâlnirea care a avut loc la sfârşitul acestei săptămâni, de ce a crescut piaţa neagră şi care sunt soluţiile întrevăzute pentru scăderea comerţului ilegal.

„Această majorare nedorită a pieţei negre impune întărirea imediată a măsurilor operaţionale, dar şi relansarea unei abordări strategice coordonate. Din păcate, acesta este rezultatul la care s-a ajuns ca urmare a desfiinţării Autorităţii Naţionale a Vămilor, în august 2013. Este cunoscut că, în ultima lună de funcţionare a ANV, iulie 2013, nivelul traficului ilicit cu ţigarete era de 11,8%. Atunci aveam 15 scannere funcţionale şi aproximativ 100 de echipe mobile la nivel naţional, care au fost desfiinţate. Actualmente, scannerele nu funcţionează la capacitate normală, nu mai avem echipe mobile, iar numărul lucrătorilor vamali din vămile de frontieră este insuficient”, a afirmat vicepreşedintele ANAF şi coordonatorul Direcţiei Generale a Vămilor din România, Dorel Fronea.

El a arătat că Vama a luat măsuri de întărire a cooperării transfrontaliere, ca urmare a întâlnirilor cu conducătorii administraţiilor vamale din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Bulgaria, Serbia şi Germania, dar şi cu conducerile OLAF şi EUBAM.

"Sunt convins că putem atinge din nou această ţintă (nivelul traficului cu ţigarete din iulie 2013, de 11,8% - n.r.), aducând astfel beneficii majore bugetului statului şi, implicit, veniturilor bugetare ale Uniunii Europene, pentru că România se află la frontiera estică a UE, având de protejat una dintre cele mai extinse graniţe externe ale comunităţii europene”, a completat Fronea.

Această creştere de peste trei puncte procentuale a contrabandei, de la 14,9% la 18,3% înseamnă o pierdere anuală suplimentară de 130 de milioane de euro la bugetul de stat, în condiţiile în care statul pierdea oricum 600 de milioane de euro în fiecare an, potrivit directorului departamentului Legal al BAT Romania, Ileana Dumitru. 

„În timp ce companiile producătoare de ţigarete se confruntă cu incertitudini legislative prelungite, piaţa neagră înfloreşte în toate regiunile ţării, cu excepţia Bucureştiului şi a zonei adiacente. Creşterea este îngrijorătoare, mai ales în condiţiile în care, în această perioadă, au avut loc o serie de acţiuni comune ale autorităţilor de combatere a traficului ilicit din România, Moldova şi Ucraina.  Atenţia noastră a fost concentrată însă pe Directiva tutunului, care trebuia să fie transpusă într-o lege naţională încă din 20 mai 2016", a explicat directorul de comunicare al producătorului de ţigarete JTI pentru România, Moldova şi Bulgaria, Gilda Lazăr.

Ea a reiterat ideea că întârzierea transpunerii pare să submineze acest sector economic, inclusiv prin inducerea voită a confuziei între fabricaţia şi comercializarea ţigaretelor şi fumatul în locurile publice.

"S-ar părea că nu va exista predictibilitate nici după publicarea legii de transpunere în Monitorul Oficial. Legea nu va putea fi aplicată în absenţa Normelor, care urmează să apară ulterior. În plus, se forţează deja completări şi modificări radicale ulterioare ale legii, prin simple acte administrative- hotărâri de guvern şi ordine ministeriale, generându-se astfel o permanentă stare de instabilitate a cadrului de reglementare. Este de aşteptat ca, în perioada următoare, contrabanda să continue să crească, din cauza instabilităţii, fiind amplificată de sezonalitate şi influenţată de ciclul electoral ", a atras atenţia Lazăr.

Sectorul tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după cel petrolier. În 2015, companiile de tutun au virat la buget circa 3 miliarde de euro, însemnând accize, TVA, taxe şi contribuţii. Suma reprezintă aproape 2% din PIB sau echivalentul a 12,5% din totalul veniturilor bugetare.