STUDIU Necesarul de alimente al populaţiei poate fi acoperit din surse interne

STUDIU Necesarul de alimente al populaţiei poate fi acoperit din surse interne

FOTO EPA-EFE

La momentul de faţă, România are capacităţi de producţie care ar putea asigura în întregime necesarul de alimente al populaţiei, este concluzia unui studiul realizat  de Termene.ro, platforma care oferă informaţii actualizate în timp real despre datele financiare şi juridice ale companiilor.

Ştiri pe aceeaşi temă

Astfel, în intervalul 2014 – 2018 necesarul de consum ar fi putut fi acoperit în proporţie de 100% de capacităţile de procesare interne, pe când în cazul anului 2019 previziunile specialiştilor indică un grad de acoperire care se apropie de 100%. Cei mai buni ani din acest punct de vedere au fost anii 2015 şi 2016 când capacitatea României a depăşit cu peste 10% consumul.

Bineînţeles că în contextul globalizării, foarte multe alimente de pe rafturi provin din import, iar la rândul său, România exportă zilnic tone de alimente. Ce este însă important în contextul economic actual este că din punct de vedere financiar, datele indică o capacitate solidă la nivel naţional de a ne asigura din surse proprii alimentele”, este de părere Adrian Dragomir, CEO Termene.ro.

O treime din veniturile comercianţilor din industria alimentară provin din bunuri non-alimentare

Deşi datele oficiale ale anului 2019 nu sunt încă finalizate, toate elementele converg spre aceeaşi concluzie: companiile care au ca domeniu principal de activitate, comerţul preponderent cu produse alimentare, băuturi şi tutun au depăşit 90 de miliarde de lei venituri (conform Ministerului de Finanţe) pe când cheltuielile pe care populaţia le realizează pentru aceste tipuri de produse au depăşit 62 de miliarde de lei (conform INS).

Discrepanţa dintre veniturile companiilor care asigură populaţia cu produse alimentare şi cheltuielile pe care aceasta din urmă le realizează pentru aceste tipuri de produse este cauzată de doi factori.

Unul este că toate companiile din domeniul comerţului cu alimente (inclusiv băutură şi tutun) au în ofertă o serie de produse din alte categorii care sunt achiziţionate frecvent, dar care nu fac parte din categoria analizată.

Cel de-al doilea este că datele provin din două surse, Ministerul Finanţelor respectiv Institutul Naţional de Statistică, existând aşadar mici inadvertenţe.

În ambele cazuri, se poate observa că de la an la an, din punct de vedere valoric, atât consumul de alimente al populaţiei precum şi veniturile comercianţilor au crescut într-un ritm accelerat. O parte din creştere este cauzată de creşterea preţurilor de consum, dar un alt motiv relevant al acestui trend este şi înclinaţia spre consumerism, tot mai vizibilă şi la nivel naţional.

„În 2019 cheltuim cu 30% mai mult pentru alimente şi aproape de 3 ori mai mult pentru bunurile non-alimentare. Dacă în primul caz creşterea este dată de evoluţia preţurilor de consum, în cel de-al doilea caz cred că este vorba de inclinaţia tot mai mare spre consumerism. Poate părea paradoxal, dar prelungirea crizei din acest moment ar putea avea ca efect scăderea veniturilor inclusiv pentru companiile care activează în comerţul preponderent cu produse alimentare , prin scăderea veniturilor rezultate din vânzarea produselor non-alimentare”, este de părere Adrian Dragomir.

Veniturile industriei alimentare ţin pasul cu consumul populaţiei

Veniturile obţinute de capacităţile de producţie ale industriei alimentare (inclusiv băuturi şi ţigări) au crescut anual până la aproximativ 61 miliarde lei – valoarea previzionată de către experţii Termene pentru anul 2019.  Se poate observa aşadar că, veniturile pe care le-au generat companiile mai sus amintite au depăşit în fiecare an costurile populaţiei pentru achiziţia de produse alimentare, doar în anul 2019 anticipându-se o valoare negativă de aproximativ 1 miliard de lei. Între preţul de vânzare al producătorului şi cel de achiziţie de pe raft al populaţiei mai sunt o serie de costuri cel mai important fiind cel cu transportul produselor.

Materia primă este suficientă?

Cel mai important element al industriei alimentare este existenţa materiei prime din care sunt produse alimentele, lucru vizibil în cazul de faţă prin numărul de companii care activează în sectorul producţiei agricole (producţia vegetală şi producţia animalieră).  La momentul de faţă, veniturile generate de întregul sector agricol al României s-au apropiat de 40 miliarde lei în creştere de la aproximativ 30 miliarde lei cât înregistra în anul 2015 (cel mai slab an din ultimii 5). Valoarea comercializată de aceste companii reprezintă în medie 65% din valoarea de vânzare a produselor finite, dar spre deosebire de comerţ unde existenţa mărfii este cel mai important element, în cazul producţiei, pe lângă materia primă (a cărei existenţă este foarte importantă), în preţul final al produsului sunt cuprinse multe alte costuri a căror pondere este de asemenea relevantă, costuri  precum salariile muncitorilor din fabrici, existenţa unor linii de producţie a căror cost este vizibil prin amortizare, energia electrică necesară funcţionării acestora, etc.

Dacă în comerţ vorbim de raportul preţ de achiziţie – preţ de vânzare marfă, în producţie discuţia pleacă de la raportul materie primă- produs finit pentru care exemplificăm cu o moară de făină. Materia primă – grâul 1,5 kg asigură produsul finit-  făina – 1 kg. Preţul de achiziţie al grâului este de 1,2-1,5 lei (până într-un leu/kg), iar preţul făinii la ieşirea din fabrică este de 2, 5  - 3 lei.  Rezultă aşadar că jumătate din preţul făinii este costul grâului din care este fabricată. Luând acest exemplu extrem de simplu şi aplicat la nivel macro-economic, putem deduce că materia primă vândută în România are potenţialul de a asigura funcţionalitatea industriei alimentare”, concluzionează antreprenorul Adrian Dragomir.

1 din 5 salariaţi din industria alimentară concentraţi în jurul Municipiului Bucureşti

Probabil că în contextul crizei cu care se confruntă în acest moment lumea, unii dintre cei mai esenţiali angajaţi din mediul privat sunt cei care activează în industria producţiei alimentare.  La nivelul anului 2018, ultimul pentru care datele sunt complete, în România erau angajaţi aproximativ 190.000 de persoane în acest domeniu. Datele previzionate pentru anul 2019 indică o valoare aproximativ similară cu o uşoară creştere însă fără a exista schimbări fundamentale.

Principalele capacităţi de producţie alimente ale României sunt grupate în jurul Municipiului Bucureşti, unde există peste 17 mii de angajaţi în astfel de infrastructuri, urmat de Prahova cu peste 11 mii angajaţi şi Ilfov cu aproximativ 10 mii. La polul opus, cele mai puţine unităţi de producţie sunt în judeţele din sudul României si din regiunea de sud-vest unde cu puţine excepţii există sub 3.500 de angajaţi / judeţ.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: