STUDIU Efectul reglării dezechilibrelor macroeconomice din România va fi abrupt

Consumul continuă să crească agresiv şi rămâne principala pârghie de creştere a Produsului Intern Brut şi în acest an, dar efectul reglării dezechilibrelor şi reaşezarea consumului pe baze sustenabile vor fi abrupte, arată o analiză Euler Hermes, cu privire la sectorul retail în România.

Potrivit acesteia, local, sectorul vânzărilor cu amănuntul la o primă vedere abundă de date pozitive în ultimii ani. Creşterea agresivă a consumului cu rate anuale, ce a depăşit nu de puţine ori 10%, rămâne principala pârghie de creştere a Produsului Intern Brut şi în 2019. După o uşoară încetinire în prima parte a anului, consumul, respectiv vânzările cu amănuntul, par să-şi fi reluat panta ascendentă, creşterile înregistrate fiind peste 8%, respectiv 7% în primele 7 luni ale anului şi cu o intensitate mai ridicată în rândul bunurilor non-alimentare. Evoluţiile de mai sus sunt confirmate şi de insolvenţele aflate pe un trend descendent la nivelul întregii economii (-29% în primele 7 luni din 2019).

Datele statistice optimiste se opresc aici, subliniază Euler Hermes, care arată că costul creşterilor de mai sus se reglectă la nivelul majorării atât a deficitului comercial cât şi a deficitului bugetar, în timp ce presiunea pe cursul valutar este acompaniată de o inflaţie în jur de 4%, cu mult peste media europeană.

„Din punctul de vedere al schimbărilor la nivel macroeconomic dar şi sectorial, observăm un asincronism cu mişcările la nivelul statelor dezvoltate din Uniunea Europeană, unde dobânda la facilitatea de depozit a fost recent redusă şi mai mult în teritoriul negativ. Nici la nivel sectorial factorii destabilizatori nu par să fie aceeaşi. Deşi comerţul electronic continuă să crească robust de la an la an, impactul în vânzările cu amănuntul încă este departe de cel din statele dezvoltate – unde o platformă „on-line” insuficient dezvoltată este tot mai des asociată cu scăderi semnificative la nivelul vânzărilor. Prin contrast, la nivel local a deţine şi o amprentă «off-line» rămâne importantă pentru susţinerea vânzărilor principalilor jucători din sector. Faptul că în ciuda disponibilităţii informaţiilor la nivel public al decalajelor menţionate, consumul şi vânzările cu amănuntul cresc susţinut demonstrează influenţa scăzută a indicatorilor de sentiment la nivelul consumatorului local”, arată analiză.

Astfel, deşi momentul în care va avea loc reglarea dezechilibrelor macroeconomice şi implicit a reaşezării consumului pe baze sustenabile este incert, efectul va fi cel mai probabil abrupt, potenţat de întârzierea măsurilor de ajustare, susţin reprezentanţii Euler Hermes.

La nivel mondial                                                                               

Sectorul retail are o valoare la nivel internaţional de 8.000 miliarde de dolari şi un risc mediu. În 2019, în ciuda diminuării creşterii economice globale, experţii Euler Hermes se aşteaptă ca vânzările la nivel mondial să continue să crească, datorită rezistenţei consumului privat în majoritatea pieţelor de top. Consumul privat este aşteptat să crească în SUA (de la 2,6% în 2018 în termeni de volum până la + 2,7% în 2019), în Japonia (+ 0,4% şi, respectiv, 0,9%) şi stabil în China (creştere de 5%), precum şi în zona euro (+ 1,3%), în ciuda unei scăderi în Italia (de la + 1,5% până la + 0,9%) şi în Spania (+ 2,4% şi respectiv 1,9%).

 În acest context, veniturile totale din vânzări cu amănuntul se estimează că vor continua să crească în 2019. Companiile din Global Top 35 - care compilează finanţele principalilor jucători din SUA, China, Japonia şi Europa - vor înregistra o creştere de + 8% după două perioade consecutive la + 9%. În acelaşi timp, rentabilitatea agregată, la nivelurile EBITDA şi al veniturilor nete, ar înregistra încă o creştere de două cifre (+ 12%), iar investiţiile de capital ar creşte  cu + 7%.

Cu toate acestea, perspectivele sunt mai puţin favorabile pentru 2020, în special în SUA, iar această viziune agregată maschează performanţele inegale ale companiilor din cauza concurenţei intense, în special pe pieţele occidentale mature. Cota de piaţă în creştere a comerţului electronic (în prezent, 10% în SUA sau 525 miliarde USD) reprezintă singurul factor-cheie al transformării. Modificările în preferinţele consumatorilor şi noii intraţi pe piaţă conduc la noi formate de magazine, multiple propuneri omni-channel, schimbări în mixul de preţuri şi produs, şi apariţia unor branduri de nişă mai mici.

În acest context, toţi comercianţii sunt nevoiţi să se adapteze, în special prin investiţii semnificative în comerţul electronic şi noi tehnologii, prin scăderea cheltuielilor de exploatare, prin economisirea costurilor în lanţul de aprovizionare şi prin transformări în procesul de testare: unele companii vând către  terţe părţi websiteuri, unii comercianţi cu amănuntul deschid magazinele urbane. Cu toate acestea, nu toate companiile au capacitatea de a se adapta: sectorul va continua să înregistreze închiderea magazinelor şi falimentele între IMM-urile vechi, dar şi în rândul companiilor mari. În 2018, sectorul retail a înregistrat 51 de falimente majore (companii cu o cifră de afaceri care depăşeşte 50 de milioane de euro), inclusiv 24 de cazuri în Europa de Vest şi 15 în SUA, în ciuda unei deja impresionante liste de 34 de cazuri în perioada 2015-2017.

La ce să fim atenţi?

· Penetrarea la nivel mondial a comerţului electronic şi a comerţului mobil care atrag consumatorii departe de magazinele fizice.

· Schimbarea preferinţelor de cumpărături ale consumatorilor (creşterea durabilităţii, reciclarea şi proximitatea magazinelor).

· Evoluţia permanentă a concept store-urilor şi creşterea pieţelor.

· Creşterea investiţiei în seturile de date ale clienţilor, inteligenţa artificială (AI) şi machine learning pentru a stimula experienţa clienţilor şi a creşte veniturile.

· Agilitatea noilor intraţi şi presiunea sporită din partea retailerilor online.

· Conflictul în comerţ, deoarece barierele/tarifele comerciale pot să perturbe lanţurile de aprovizionare, să crească costurile şi marjele de presiune.

· Insolvenţele majore pe pieţele mature (SUA şi Europa).

 Subsectoare:

• Bunuri de larg consum: Sectorul cu cel mai mare număr de companii majore şi reprezentând aproape două treimi din veniturile globale ale retailului, dar cu marje mai reduse în comparaţie cu alţi comercianţi cu amănuntul. Jucătorii de top sunt în principal din SUA şi operatori unici, în timp ce retailerii europeni au o prezenţă internaţională mai mare.

• Bunuri de agrement: Sectorul cu cea mai mare creştere a veniturilor în ultimii cinci ani şi cu o marjă peste medie în sectoarele comercianţilor cu amănuntul.

• Îmbrăcăminte şi accesorii: retailerii cu cea mai mare prezenţă internaţională, dar cel mai adesea relativ mici în comparaţie cu alţi comercianţi.

• Diversificat: Sectorul cu cel mai mic număr de companii majore şi marje reduse.

Punctele forte ale sectorului retail

· Aşteptările pe termen mediu şi lung în cererea de pe pieţele emergente (creşterea clasei de mijloc).

· Potenţialul global al comerţului electronic, deoarece mai puţin de jumătate din populaţia globului  este conectată la internet.

· Oportunităţi de creştere oferite de noile obiceiuri de consum.

· Expertiza jucătorilor consacraţi  în privinţa lanţului de aprovizionare.

Punctele slabe ale sectorului retail

· Vulnerabilitatea încrederii consumatorilor şi a vânzărilor către mediul geopolitic volatil şi faţă de  modificarea puterii de cumpărare.

· Intensitatea concurenţei de preţ din cauza sensibilităţii consumatorilor faţă de  preţuri sau oferte promoţionale/.

· Marjele reduse.

· Costuri legate de revigorarea formatului învechit al magazinelor pentru a oferi o mai bună experienţă a consumatorilor şi servicii în magazin.

· Investiţii în inteligenţa artificială, realitatea augmentată (Augmented Reality) şi alte noi tehnologii.