Struţo-cămila Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii

Struţo-cămila Fondului Suveran de Dezvoltare
şi Investiţii

Fondul Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) prinde formă, în sfârşit, după multe luni de discuţii, însă această formă pare a fi mai degrabă o struţo-cămilă, atât din punctul de vedere al companiilor selectate să îl alcătuiască, cât şi din cel al destinaţiilor către care vor merge banii. Un lucru este cert, însă: succesul lui va fi dat de modul în care va fi administrat.

Proiectul de lege pentru înfiinţarea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI) a fost finalizat şi lansat miercuri noapte în dezbatere publică de Ministerul Finanţelor, instituţia care va supraveghea Fondul. Fondul va fi alcătuit din 27 de companii la care statul este acţionar majoritar sau minoritar, iar valoarea sa contabilă va fi de circa 45 de miliarde de lei (10 miliarde de euro).

Statul român va avea calitatea de acţionar unic pe toată perioada de funcţionare a FSDI. Capitalul social al Fondului va fi format din aport în natură, reprezentat de pachetele de acţiuni, şi din aport în numerar de 1,85 miliarde lei, din care o sumă de 50 milioane lei va fi vărsată la constituire, în 2017.

Proiectul de lege va fi trimis Guvernului, cu avizul primit de la Eurostat (opinie ex-ante) în legătură cu clasificarea Fondului (bugetar/în afara bugetului), iar Executivul l-ar putea aproba într-o şedinţă din luna septembrie şi transmite apoi Parlamentului. 

Potrivit calendarului Ministerului Finanţelor, Fondul urmează să devină operaţional în 2019.

Ce companii îl alcătuiesc

Companiile care îşi vor aduce aportul la crearea FSDI sunt în număr de 27 şi variază de la companii din energie, la companii din industrii precum turism, farmaceutice, extracţie. Companiile incluse în fond sunt: Engie România (la care statul român deţine 34% din acţiuni), Electrica (48,78%), Delgaz Grid (13,51%), E.ON Energie România (31,82%), Biofarm (1,16%), Chimcomplex (12,89%), OMV Petrom (20,63%), Telekom România Communications (45,99%), Antibiotice (53,02%), Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune (100%), Loteria Română (100%), Societatea Naţională a Sării (51%) IAR SA (72,19%), Oil Terminal (59,62%), Cupru Min (100%), Unifarm (100%), Societatea Naţională a Apelor Minerale (100%), Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime (92,3%), Compania de Investiţii pentru Turism (100%), Romgaz (70%), Hidroelectrica (80,05%), Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (80%), Nuclearelectrica (82,49%), Imprimeria Naţională (100%), Administraţia Porturilor Maritime (80%), Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (100%) şi Conpet (58,72%).

Cele 27 de participaţii au generat în ultimii ani dividende de circa 2 miliarde lei - valoare care reprezintă media dividendelor pe ultimii trei ani -, care au fost încasate de buget.

Scop neclar

Economistul Radu Crăciun susţine că o problemă a FSDI este că nu are definită o misiune foarte clară, astfel: FDSI nu este definit nici doar ca un fond de investiţii, care presupune investirea în proiectele cele mai profitabile, care dau randamentele cele mai bune, nici doar ca un fond de dezvoltare, care atunci înseamnă că nu îşi mai propune maximizarea randamentelor, ci îşi propune să investească în spitale, în utilităţi şi aşa mai departe, dar care nu aduc randamente investiţionale.

Crăciun susţine că FSDI nu poate să fie un amestec între amândouă, pentru că în funcţie de misiunea lui vom defini şi criteriile de performanţă, iar cheia unui management de calitate este tocmai definirea unor criterii de performanţă pe baza cărora poţi judeca administratorul, dacă a făcut treabă bună sau nu. „Ori criteriile de performanţă poţi să le defineşti doar în funcţie de ce fel de animal e fondul ăsta: e fond de investiţii, e fond de dezvoltare. Dacă este un ghiveci, nu poţi să defineşti criterii de performanţă foarte clare”, spune acesta.

Ministerul Finanţelor susţine că FSDI îşi propune ca obiectiv direct „susţinerea dezvoltării economice prin investiţii în sectoare competitive, care antrenează un efect de multiplicare în economie, în urma atragerii de capital şi de surse din piaţa financiară”.

Totodată, potrivit Finanţelor, FSDI are ca scop atât dezvoltarea şi finanţarea din fonduri proprii şi din fonduri atrase, a unor proiecte de investiţii rentabile şi sustenabile în diverse sectoare economice, prin participare directă ori prin intermediul altor fonduri sau societăţi de investiţii, singur sau împreună cu alţi investitori instituţionali sau privaţi, cât şi administrarea activelor financiare proprii, în vederea obţinerii de profit.

Ideea nu e rea, cheia e administrarea sa

Potrivit lui Crăciun, ideea înfiinţării unui fond suveran nu este rea, deoarece României îi lipseşte acumularea de capital autohton, capital românesc. „Iar această acumulare de capital autohton nu o putem face decât prin punerea cap la cap a unor cantităţi mici de capital, economii şi aşa mai departe, care după aceea pot fi alocate pentru proiecte mari”, explică Crăciun.

Cheia succesului FSDI, însă, va fi calitatea administrării lui, susţine economistul: „Adică să existe un management profesionist, independent, care să decidă alocarea activelor”.

Potrivit lui, însă la calitatea administrării banilor „din păcate România chiar nu are nicio poveste de succes”. Ceea ce induce un foarte mare risc, iar singura cale de evitare a acestui risc este administrarea lui privată, consideră Crăciun.

Potrivit proiectului Finanţelor, administrarea FSDI se va face în sistem dualist, de către un Consiliu de Supraveghere şi un Directorat. Primii membri ai consiliului de supraveghere vor fi numiţi prin Hotărâre a Guvernului pe o perioadă de 18 luni, având ca mandat angajarea Directoratului şi organizarea activităţii FSDI.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările