Strategia prin care Primăria Bucureşti pune mâna pe activele ELCEN. Cine pierde, cine câştigă, ce mize sunt şi ce se alege de banii nerambursabili de la UE

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
gabriela firea corina cretu

Pe măsură ce ne apropiem de toamnă şi se tot întârzie reorganizarea ELCEN-ului şi RADET, cu atât primarul Gabriela Firea îşi periclitează şansele de a putea veni, în faţa bucureştenilor, cu reformarea unui serviciu vital pentru Capitală. Soluţia găsită ieri pare mai degrabă un panaceu şi nu atacă problemele sistemice ale reţelei de producţie şi de furnizare a energiei termică şi a apei calde pentru bucureşteni.

Dreptul la replică oferit de RADET poate fi găsit la finalul articolului.

Miza restructurării şi eficientizării celor două companii ascunde foarte multe calcule economice şi electorale. După doi ani de mandat în care calitatea infrastructurii din Bucureşti nu a cunoscut vreo îmbunătăţire semnificativă, situaţia complicată a ELCEN-ului şi a RADET-ului pune, la rându-i, o presiune considerabilă pe umerii administraţiei Capitalei.

În consecinţă. în şedinţa din 23 august a Consiliului Municipiului Bucureşti, Gabriela Firea le va cere consilierilor să voteze pentru capitalizarea companiei municipale Energetica cu suma de 1.263 mliarde de lei, după ce a beneficiat, deja, de un aport în valoare de 300 de milioane de lei. Banii strânşi la Energetica vor fi folosiţi pentru ca PMB să poată cumpăra o parte din creanţele ELCEN-ului urmând a deveni principalul creditor şi să controleze, în acest mod, activitatea companiei.

În plus, consilierii generali vor mai trebui să voteze dacă PMB va achita în numele RADET aproape 40 de milioane de lei către ELCEN, adică o parte din datoria scadentă izvorâtă după intrarea celor două companii în insolvenţă. Banii au fost luaţi, practic, de la investiţii şi mutaţi la subvenţii amânând, în acest fel, o posibilă cerere de faliment pentru această societate.  

Răspunsul Gabrielei Firea pentru a ieşi din acest mare impas naşte câteva întrebări. Asigură această opţiune sursa de finanţare pentru retehnologizarea ELCEN-ului? Ce se întâmplă cu fondurile europene destinate remodernizării CET-urilor? Ce se va întâmpla cu activele acestei companii? Este corect, faţă de creditori, acest comportament al PMB şi al C.G.M.B., susţinut din umbră de ANAF? Ce avantaje au bucureştenii?

Primăria ia activele ELCEN de sub nasul Ministerului Energiei, Romgazului şi de la creditori

Proiectul de hotărâre de Consiliu privind majorarea capitalului social al Energetica ascunde, de fapt, miza cea mai mare din această poveste: cine va exercita controlul asupra activelor ELCEN-ului, adică asupra CET-urilor, unităţile de producţie de apă caldă şi de energie termică. În expunerea de motive care însoţeşte proiectul de hotărâre de Consiliu se precizează că suma cea mai mare din conturile Energetica, adică 1.07 miliarde de lei, se va duce la ANAF, o parte din ea ajungând la Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili şi cealaltă parte va stinge alte datorii bugetare.

În structura ELCEN-ului, principalii acţionari sunt Ministerul Energiei şi Romgaz iar creditorii sunt ANAF, Distrigaz, Transgaz şi Alpha Bank. ANAF este principalul creditor, iar dacă PMB ajunge la o înţelegere cu Fiscul, practic, va deţine controlul atât la ELCEN cât şi la RADET întrucât, acolo, principalul creditor este ELCEN!

Interesant este că PMB nu trebuie să achite pe loc 1 miliard de lei, ci este de-ajuns să verse imediat în conturile Fiscului doar 30% din această sumă. Prin această strategie, PMB ar putea prelua controlul activelor ELCEN-ului la un preţ mult mai mic decât cel prevăzut în planurile de reorganizare ale ELCEN-ului şi RADET-ului şi va pune mâna pe marele premiu după care a alergat şi Rominsol, administratorul judiciar al RADET.

Practic, acum, am intra într-o nouă etapă deoarece, în loc ca PMB să plătească cu bani activele şi să-i mulţumească pe toţi creditorii, alege să încheie o înţelegere doar cu creditorul majoritar şi să preia controlul operaţional. Ceilalţi creditori, adică Transgaz şi Distrigaz, nu vor mai avea certitudinea că îşi vor mai recupera din datorii. Anul trecut, Primăria lua la cunoştinţă că dacă va fi să cumpere acţiunile ELCEN de la Ministerul Energiei va trebui să achite 155 de milioane de euro aşa că, prin această strategie, îi va evita şi pe acţionari pentru că prin exercitarea controlului operaţional, Ministerul Energiei şi Romgaz, acţionarii ELCEN-ului, vor deţine, de fapt, o carcasă goală!

Aparent, pare să fie cea mai rapidă şi mai puţin costisitoare manevră prin care PMB poate să preia controlul ELCEN. Până la urmă, nimeni nu îşi mai doreşte să-şi aducă aminte de panica creată în iarna lui 2016, atunci când se punea problema sistării energiei termice şi a apei calde din cauza blocajului creat între furnizorii de gaze naturale, ELCEN şi RADET. Dar, oare, este şi cea mai eficientă mutare?

Da, PMB va controla activitatea ELCEN-ului, dar acţionarii şi creditorii, mai puţin ANAF, vor rămâne cu ochii în soare. Dacă este greu să vorbeşti despre moralitatea în afaceri într-o ţară ca România, va fi, în schimb, interesant de văzut cum va gestiona Gabriela Firea planul pentru furnizarea energiei termice pentru iarna 2018-2019 în condiţiile în care va avea nevoie de sprijinul Romgaz, Distrigaz şi Transgaz, adică al unor parteneri care se vor simţi săriţi din schemă.

Pe de altă parte, devenind principalul creditor al ELCEN, PMB va putea împuşca doi iepuri dintr-o lovitură, pentru că va avea un cuvânt decisiv dacă va dori să schimbe administratorii judiciari de la ELCEN şi de la RADET! Primul a fost impus de ANAF în timpul guvernării Tudose iar, la RADET, Rominsol a propus un plan de reorganizare care a blocat, practic, votarea planului de reorganizare la ELCEN şi îi îngreunase misiunea PMB-ului de a depune un dosar coerent pentru a obţine fondurile europene necesare retehnologizării.

Ce se întâmplă cu fondurile europene pentru retehnologizare?

În primăvară, comisarul european Corina Creţu le scria primarului Gabrielei Firea, premierului Viorica Dăncilă şi ministrului Rovana Plumb despre nevoia de a urgenta mutarea activităţilor ELCEN-ului şi RADET-ului sub umbrela unei companii finanţată de Primărie pentru a putea depune cereri de finanţare în vederea obţinerii de fonduri europene nerambursabile pentru retehnologizarea ELCEN.

Termenul limită dat de comisarul Corina Creţu era finele lunii august însă, această posibilă victorie de etapă înregistrată de Gabriela Firea, preluarea controlului activităţii ELCEN-ului, nu este sinonimă cu restructurarea celor două societăţi-problemă. Este greu de crezut că cineva de la Comisia Europeană va accepta să semneze alocarea unor sume considerabile de bani europeni pentru două companii care sunt în insolvenţă, una dintre ele acumulând datorii peste datorii chiar şi aşa, la adăpostul creditorilor şi care nu au, nici astăzi, un plan de reorganizare trecut prin toate etapele votului.

Este greu de crezut că planul de reorganizare al ELCEN-ului va fi votat înainte de cel al RADET-ului care nu trebuie validat doar de creditori, ci şi de Consiliul General al Municipiului Bucureşti. De ce? Pentru că el este semnat atât de administratorul judiciar Rominsol cât şi de administratorul special al RADET!

Din cauza faptului că toate aceste proceduri birocratice s-au întârziat, o parte din banii care ar rămâne la dispoziţia Energetica după achitarea unei fracţii din creanţe la ANAF ar putea să se ducă spre operaţiunile de retehnologizare iar pista fondurilor europene să fie, treptat, trasă pe linie moartă.

Dacă fondurile europene vor fi ratate, probabil că se va ajunge ca retehnologizarea să fie făcută din banii bucureştenilor şi nu din fonduri nerambursabile. Alte variante sunt parteneriatul public-privat sau, în viitor, listarea Energetica la Bursă. Dar aceste două opţiuni sunt, mai degrabă teoretice, pentru că primele operaţiuni de retehnologizare ar trebui să înceapă la CET Grozăveşti rapid, în anul 2019! Sigur, se poate spune că este mai bine ca aceşti bani să fie folosiţi pentru ceva util şi nu pentru festivaluri kitsch. Pe de altă parte, ar fi dureros dacă s-ar rata oportunitatea de a obţine nişte bani gratis!  

Bugetul RADET, votat pe pierdere. Unde este răspunderea PMB-ului, a Consiliului şi ANAF-ului? Pentru ce mai este nevoie de un administrator judiciar?

Marea provocare a Bucureştiului de a avea un sistem modern integrat de alimentare cu energie termică o reprezintă soluţionarea problemelor de la RADET. Compania este de doi ani de zile în insolvenţă. Teoretic, aceasta este o măsură prin care o firmă se pune la adăpost de creditori şi îşi eficentizează activitatea pentru a ieşi, din tot acest proces, mai sănătoasă.

Dar, RADET, începând cu luna aprilie a acestui an, a început să acumuleze din nou datorii la ELCEN. Pe de altă parte, în ultimii doi ani, RADET a fost subfinanţat de PMB şi cu largul concurs al Consiliului General al Municipiului Bucureşti. Practic, CGMB stabileşte tariful pentru furnizarea energiei termice şi a apei calde deoarece, consilierii, în acest context, reprezintă un fel de AGA a acestei societăţi. În ultimii ani, iar povestea nu datează doar din mandatul Gabrielei Firea, bugetul RADET a fost subfinanţat, alegându-se varianta cea mai simplă: hai să le spunem bucureştenilor că energia termică are un reţ foarte mic!

Acest argument a fost deseori speculat electoral dar, în realitate, pierderile din sistem nu numai că au înroşit factura bucureştenilor, dar calitatea acestui serviciu a fost deseori deplorabilă. Nu tot ce este ieftin este şi bun! Iar RADET a început să-şi piardă, treptat, din clienţi, nu are bani pentru a se moderniza iar soluţia salvatoare este aşteptată să vină tot din banii municipalităţii, adică din banii noştri, inclusiv din ai celor care s-au debranşat de la sistemul de încălzire centralizat!

De ce ANAF şi Curtea de Conturi au dormit şi nu i-au atras atenţia administratorului judiciar al RADET că, fiind în insolvenţă, nu are voie să acumuleze datorii? De ce au închis ochii ani la rândul la subfinanţarea acestei companii şi la distrugerea, practic, a sistemului de furnizare a energiei termice şi a apei calde în Bucureşti? De ce RADET nu are nici acum un plan de reorganizare realist supus votului?

Tot acest cerc vicios din care Gabriela Firea a scos capul prin această posibilă înţelegere cu ANAF-ul o poate ajuta, deocamdată, numai pe ea, ca să-şi joace ultima mare carte în perspectiva alegerilor electorale de la Primărie, din anul 2020. Dar, cu cât va încerca să evite tranşarea problemelor sistemice ale ELCEN şi, mai ales, pe cele de la RADET, managementul ineficient al sistemului de producţie şi de furnizare al energiei termice se va întoarce ca un bumerang iar decontul îl vom achita cu toţii! Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu activele ELCEN-ului şi cum vor fi puse la adăpost de interesele imobiliare care roiesc în jurul CET-urilor. 


DREPT LA REPLICĂ RADET:

Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public, conform cărora RADET s-ar afla „într-o stare dezastruoasă“, RADET informează:  

Rezultatele financiare obţinute în primul semestru al anului curent confirmă trendul pozitiv pe care se află RADET. Eforturile susţinute şi măsurile implementate au condus la reducerea semnificativă a pierderilor - de la 109 milioane lei înregistrate la data de 30 iunie 2017 (primul semestru al anului 2017), la doar 0,3 milioane de lei la 30 iunie 2018, astfel că aproape a fost atins echilibrul financiar.

Fiind în discuţie rezultatele unei activităţi cu un puternic caracter sezonier, comparaţiile relevante trebuie realizate, obligatoriu, între perioade similare din anii precedenţi.

De exemplu, raportat la rezultatele economico-financiare ale lunii august 2017, datoriile curente cu termenul de plată depăşit au scăzut cu 2,7 milioane de lei - de la 63,8 milioane de lei la 61,1 milioane de lei, în aceeaşi lună a anului 2018.

De asemenea, în data de 20 august 2018, RADET înregistra către ELCEN datorii - cu termenul scadent depăşit - în valoare de 25,8 milioane de lei. În anul 2017, la aceeaşi dată, suma restantă către ELCEN era de peste două ori mai mare, fiind în cuantum de 54,9 milioane de lei. Aşadar, în relaţia comercială cu ELCEN se constată o îmbunătăţire netă, deficitul sezonier reducându-se cu 29,1 milioane de lei.

Mai mult decât atât, conform experienţei anului trecut şi a proiecţiilor financiare, în perioada sezonului rece va fi achitată integral suma restantă ce se va acumula pană în luna noiembrie. Totodată, raportat la aceeaşi experienţă a anului 2017, şi facturile lunilor de iarnă ar putea fi achitate cu aproximativ 30 de zile înaintea termenului scadent.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite