Strategia Energetică: România va ajunge la fundul sacului cu ţiţei şi gaze - INFOGRAFIE

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Producţia de ţiţei a României se va reduce cu 73% până în 2050, prevede proiectul Strategiei Energetice FOTO Adevărul
Producţia de ţiţei a României se va reduce cu 73% până în 2050, prevede proiectul Strategiei Energetice FOTO Adevărul

Producţia de ţiţei va scădea în perioada 2030-2050, riscând să ajungă spre zero după 2035, în condiţiile unor cotaţii reduse pentru petrol, în timp ce producţia de gaze naturale ar putea avea aceeaşi traiectorie după 2045, potrivit proiectului Strategiei Energetice 2016-2030, lansat în dezbatere de Ministerul Energiei.

Mixul energetic al României va cunoaşte schimbări însemnate în următorii 20-35 de ani, producţia de ţiţei, gaze naturale şi cărbune urmând să scadă semnificativ şi să ocupe ponderi tot mai mici în total, în timp ce energia nucleară, cea bazată pe biomasă şi deşeuri, dar şi eoliană să înregistreze un avans consistent şi să ocupe felii tot mai mari din „tortul“ energetic al României.  

Prognozele sunt cuprinse în proiectul Strategiei Energetice 2016-2030, cu perspectiva anului 2050, realizat de 300 de experţi în domeniu şi lansat marţi în consultare publică de către Ministerul Energiei. Proiectul urmează să fie adoptat în Guvern. 

România este a treia din Uniunea Europeană în funcţie de independenţă energetică, însă, din cauza resurselor proprii, România nu a dezvoltat infrastructuri puternice de conectare cu vecinii, nici la gaze, nici la electricitate, iar marile fluxuri regionale ne ocolesc. Mai mult, resursele noastre interne nu sunt nici aşa mari pe cât credem, iar pe termen mediu România poate ajunge la o dependenţă „îngrijorătoare“ de importuri.

Astfel, potrivit datelor prezentate în document, producţia de energie primară în România ar urma să scadă de la 318 TWh în 2015, la 304 TWh în 2030 şi la 288 TWh în 2015, cu modificări semnificative în ceea ce priveşte sursa energiei. Aşadar, o scădere de 4,4% în următorii 15 ani şi de 9,4% în următorii 35 de ani. Aceste reduceri vor face loc, implicit, importurilor. Deşi scăderile nu pot părea semnificative, reducerea producţiei din anumite surse, acum preponderente, pot ridica semne de îngrijorare. 

„O scădere abruptă către zero a producţiei de ţiţei“

Producţia de ţiţei a României s-a ridicat în 2015 la 48 TWh şi reprezenta 15% din totalul producţiei de energie. Potrivit proiectului Strategiei Energetice, această componentă ar urma să scadă la 23 TWh (7% din total) în 2030 şi la doar 13 TWh (5%) în 2050. Aşadar, o reducere de aproape 73% până în 2050. Ba mai mult, experţii atrag atenţia că producţia de petrol ar putea înregistra o scădere abruptă către zero după 2035. 

„Se estimează că producţia de ţiţei îşi va continua tendinţa de scădere lentă între 2030 şi 2050, de la 22 la 13 TWh (1,93 la 1,15 milioane tone echivalent petrol). În scenariul ambiţios de decarbonare (reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – n.r.) combinat cu preţuri mici ale petrolului, producţia de ţiţei cunoaşte un punct de cotitură în 2035, începând de la care are loc o scădere abruptă către zero“, se arată în document.  

Experţii care au realizat Strategia atrag atenţia că scăderea accentuată a preţului ţiţeiului din 2014 a redus semnificativ investiţiile de acest tip, iar rezervele dovedite de ţiţei ale României se vor epuiza în 12-15 ani, la prezenta rată de exploatare. „Pe termen scurt şi mediu, România trebuie să-şi asume ca prioritate strategică investiţiile în creşterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar pe termen lung, în dezvoltarea proiectelor de explorare a zonelor de adâncime (sub 3.000 de metrim), a celor onshore cu geologie complicată şi a zăcămintelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi în zona de apă adâncă (peste 1.000 de metri)“, recomandă specialiştii.

Vârf al gazelor în 2025

În ceea ce priveşte producţia de gaze naturale din următorii 35 de ani, aceasta va înregistra o evoluţie oscilantă. În 2015, producţia de gaze naturale se ridica la 108 TWh şi reprezenta 34% în total. Aceasta ar urma să atingă un vârf de 132 TWh în 2025, pe fondul producţiei din Marea Neagră, unde compania românească OMV Petrom şi americanii de la ExxonMobil explorează o zonă de mare adâncime şi pentru care au anunţat o acumulare de gaze naturale estimată la 42 până la 84 de miliarde de metri cubi. Totodată, Lukoil a confirmat, pentru un perimetru apropiat, un zăcământ de 30 de miliarde de metri cubi. Ulterior, producţia de gaze naturale ar urma să scadă la 96 TWh (31%) în 2030 şi la 65 TWh (22%) în 2050. „Ca şi în cazul ţiţeiului, scenariile de preţ mic prevăd o scădere către zero a producţiei de gaze începând cu 2045“, se arată în proiectul Strategiei Energetice.

Creşte producţia de energie regenerabilă

Pe de altă parte, producţia de energie din surse regenerabile va creşte susţinut, de la 86 TWh în 2030 la 129 TWh în 2050. Producţia totală de energie pe bază de biomasă şi deşeuri prezintă, în toate scenariile, o creştere consistentă în perioada analizată: de la 45 TWh (14%) în 2015 la 48 TWh (16%) în 2030 şi la 68 TWh (24%) în 2050. 

Creşteri vor consemna până în 2050 şi energia eoliană, solară şi geotermală (în prezent, aproape inexistentă). De asemenea, va creşte producţia de energie nucleară, în perspectiva construirii reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, în timp ce sectorul hidroenergetic se va menţine la acelaşi nivel. Producţia de cărbune ar urma să scadă de la 55 TWh (18%) în prezent la numai 12 TWh (4%) în 2050, trendul internaţional fiind tot mai puţin favorabil lignitului şi huilei, pe fondul creşterii preţului pentru certificatele de emisii. 

Ţiţeiul, principalul import energetic

Evoluţia dependenţei de importuri de energie prezintă diferenţe de la scenariu la scenariu (optim, de referinţă şi ambiţios de decarbonare). Potrivit Scenariului Optim, de la nivelul de 23% în 2030, dependenţa de importuri va creşte la 29% în 2035, pentru a scădea apoi până la 21% în 2050. „Ţiţeiul rămâne principala formă de energie importată în România în toată perioada analizată şi în toate scenariile analizate. Valorile maxime ale dependenţei de importuri ar fi atinse în Scenariul de Referinţă cu preţuri scăzute ale combustibililor, cu 42% în 2030 şi 62% în 2050; cele minime, pe de altă parte, ar fi atinse în scenariul ambiţios de decarbonare: 17% în 2030, 28% în 2035, pentru a coborî la doar 2% în 2050“. 

Se impune protejarea resurselor strategice

Experţii în domeniu mai arată că securitatea energetică presupune diminuarea riscului de dependenţă de un singur furnizor extern, adică gigantul rus Gazprom în czul gazelor naturale, sau de o unică rută de tranzit, prin diversificarea surselor de energie şi a căilor de transport. „Transformările profunde pe plan global şi tranziţia energetică din Uniunea Europeană pot deveni riscuri dacă România nu se adaptează la timp“, se arată în document. 

Strategia face referire directă la proiectul BRUA, prin care va realiza un gazoduct care uneşte Bulgaria, România, Ungaria şi Austria. Proiectul BRUA este favorabil grupului OMV, care doreşte să exporte gaze din România, în contextul preţurilor mici la gaze din ţara noastră. „Pentru integrarea în piaţa regională de gaz natural, cel mai important proiect este interconectorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria (BRUA), inclus în

lista proiectelor de interes comun (PCI) a UE. O altă prioritate este asigurarea capacităţii de transport spre Republica Moldova“, se arată în proiectul Strategiei Energetice. 

Expertul energetic Dumitru Chisăliţă, numit în această săptămână membru în Consiliul de Administraţie al Romgaz, a arătat recent că România ar trebui să îşi protejeze rezervele strategice. „Olanda are o lege specială prin care companiile nu au voie să extragă din zăcământul Groeningen, cel mai mare din Europa, mai mult de 20% din consumul intern. Ar trebui să existe o lege specială privind resursele strategice“, susţinea Chisăliţă, expert şi blogger „Adevărul“.

De asemenea, Ionuţ Purica, consultant pe probleme de energie al Comisiei Europene, a declarat recent pentru „Adevărul“ că România ar trebui să impună limite exporturilor de gaze ca nu cumva să fie afectată securitatea energetică. „Poate să crească preţul de 100 de ori în Bulgaria, dar asta nu înseamnă să exporţi tot“, a spus Purica.

Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei, în prezent Lead Energy Adviser în cadrul Deloitte România, consideră că este bine ca România să fie predictibilă cu privire la interconectări, dar că priorităţile ar trebui să fie producţia internă şi depozitele de gaze.

image
Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite