Statul român, strâns din nou cu uşa în proiectul Roşia Montană

După notificarea primită de la investitorii canadieni pentru a relua consultările pe tema proiectului minier de la Roşia Montană, autorităţile de la Bucureşti sunt nevoite să transmită o decizie tranşantă.

Compania canadiană Gabriel Resources, care în România încearcă dezvoltarea proiectului minier pentru exploatarea aurului de la Roşia Montană, a notificat zilele trecute Guvernul României, lăsând să se înţeleagă că, în lipsa unui răspuns, ar putea apela la arbitrajul juridic pentru reluarea negocierilor.

Altfel spus, ori începem negocierile, ori facem un prim pas către instanţele de judecată.

Ponta vrea „susţinere politică clară“

În luna iunie a anului trecut, Camera Deputaţilor a respins proiectul de lege privind exploatarea minereurilor auro-argentifere din Roşia Montană.

O lună mai târziu, premierul Victor Ponta afirma că proiectul Roşia Montană este blocat până când nu există o susţinere politică clară, el adăugând că, personal, consideră că pentru România este mai bine totuşi să fie exploatate toate resursele naturale, inclusiv aurul, dacă sunt respectate toate normele de mediu.

Tot premierul afirmase, anterior, că în cazul în care nu va fi demarat proiectul „am putea plăti despăgubiri de două miliarde de euro“.

Iohannis vrea tehnologii nepoluante

Invitat la Adevărul Live, Klaus Iohannis a spus, în 2014, că Roşia Montană este „un proiect care a fost greşit abordat, o privatizare ratată din multe puncte de vedere.

Pe de alta parte, nu putem să stăm cu acel bun al nostru şi să nu facem nimic, pentru că avem nevoie de resurse pentru dezvoltare. Trebuie să căutăm tehnologii nepoluante şi noi, iar dacă nu există trebuie să avem curajul să spunem că aşteptăm până apar tehnologii care ne satisfac.

Dacă am stat atâţia ani, putem să mai stăm câţiva ani până ştim că este o tehnologie sigură şi o putem folosi“, a spus, în 2014, actualul preşedinte al României, Klaus Iohannis.

Ei bine, tocmai această aşteptare îi deranjează pe investitorii canadieni de la Gabriel Resources, care acum cer autorităţilor române să se angajeze într-un „proces de consultare“, menţionând că ar putea recurge la arbitraj dacă nu se găseşte o soluţie pentru dezvoltarea proiectului.

Preşedintele Gabriel Resources, Jonathan Henry, citat într-un comunicat al companiei, spune că speră că va fi găsită o rezolvare amiabilă a problemei, fără să fie nevoie să apeleze la arbitraj internaţional.

„Sperăm că se va putea găsi o rezolvare amiabilă fără nevoia de a escalada această dispută într-un arbitraj.
Credem cu tărie că modul în care ne-am comportat până acum a demonstrat faptul că principala dorinţa a grupului este de a evita orice dispute prelungite şi de a fi partenerul României în dezvoltarea unui proiect minier sustenabil, de clasă mondială, în beneficiul României şi al tuturor părţilor implicate“, a arătat Jonathan Henry.

Decizie sub presiunea investitorilor

Valentin Ionescu, fost ministru al Privatizării, consideră că presiunile actuale pe care le fac investitorii canadieni sunt date de scăderea cotaţiilor Gabriel Resources la Bursa din Toronto, care au evoluat de-a lungul timpului în funcţie de răspunsurile statului român.

„Acum se pune şi problema costurilor, nu doar cea de protecţie a mediului (pe care s-a insistat foarte mult), astfel că statul trebuie să ia o decizie în condiţii de presiune. Ar putea să ia o decizie astfel încât să se aplice o directivă europeană privind utilizarea cianurilor“, a declarat Valentin Ionescu, pentru „Adevărul“.

Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană.

Acţionarii Gabriel Resources sunt holdingul Electrum Global (16%), investitor în industria aurului, grupul BSG Capital (16%), controlat de omul de afaceri israelian Beny Steinmetz, cunoscut în principal pentru afaceri cu diamante în Africa, gigantul minier Newmont (13%), fondul de hedging Baupost Group (13%), controlat de miliardarul american Seth Klarman, şi fondul de hedging Paulson & Co. (10%), controlat de miliardarul american John Paulson. Acţiuni reprezentând 26% din capitalul companiei sunt flotate liber pe bursă.

Cotaţiile aurului cresc accelerat

După o lungă perioadă în care cotaţiile aurului au evoluat în intervalul 130-140 de lei/gram, săptămâna trecută acestea au urcat brusc la peste 150 de lei, pentru ca acum să ajungă la 162 de lei/gram.

Miercuri, Banca Naţională a afişat o referinţă de 162,6784 lei/gram la aur. În trecutul apropiat, utima zi în care cotaţia aurului a fost de peste 160 de lei/gram a fost 12 aprilie 2013.

Atât aprecierea bruscă a francului elveţian, cât şi evenimentele din Rusia i-au determinat pe investitori să-şi refugieze în aur plasamentele, consideră analiştii.