Statul român riscă să primească sancţiuni dure de la Comisia Europeană din cauza neregulilor de pe Autostrada Sibiu-Orăştie

Primele fisuri ale asfaltului au apărut pe Autostrada Sibiu-Orăştie, Lotul III, la numai o săptămână de la inaugurare, în noiembrie 2014 FOTO Adevărul

Întârzierea lucrărilor peste termenul-limită la Autostrada Sibiu-Orăştie, cauzată de neregulile constatate în zona kilometrului 60, sau finanţarea de către statul român (nu pe cheltuiala antreprenorului) a refacerii tronsonului fisurat s-ar putea solda cu o sancţiune dură din partea Comisiei Europene, a declarat pentru „Adevărul“ Gheorghe Boeru, expert în lucrări de infrastructură.

„Comisia Europeană este foarte atentă la astfel de claim-uri (n.n. - nereguli în execuţia de lucrări din fonduri UE) şi ar putea sancţiona România cu returnarea întregii contribuţii comunitare, care la autostrada Sibiu-Orăştie însumează 1,6 miliarde de lei - echivalentul a peste 370 de milioane de euro. O astfel de măsură ar fi aplicată dacă reabilitarea tronsonului s-ar face pe banii statului, după constatarea că vina pentru neregulile semnalate îi revine proiectantului, sau dacă termenul de dare în folosinţă nu ar fi respectat. Aici nu ne jucăm, sunt fonduri europene şi termenele de execuţie trebuie respectate cu stricteţe, ca şi celelalte condiţionalităţi“, ne-a spus expertul.

O porţiune de 200 de metri din Autostrada Orăştie-Sibiu, inaugurată anul trecut, va fi complet dislocată pentru că terenul pe care a fost construită este prea slab. Aceasta este o premieră absolută în domeniul autostrăzilor şi în sistemul proiectelor de infrastructură finanţate din fonduri UE.

După premierele cu cele mai scumpe autostrăzi (tronsoanele „Bechtel“ şi Comarnic-Braşov) şi cu cea mai lungă perioadă de construcţie (Bucureşti-Constanţa), România consemnează o nouă minune a infrastructurii rutiere: avem primul tronson de autostradă din Europa care a fost atât de prost proiectat şi construit, încât trebuie demolat şi refăcut.

Concret, o porţiune de 200-300 de metri din Autostrada Sibiu-Orăştie, aflată în zona kilometrului 60, va fi demolată şi refăcută complet, pe cheltuiala antreprenorului, din cauza unor probleme la fundaţie cauzate de infiltraţii. Această concluzie apare într-un raport al Companiei Naţionale de Autostrăzi (CNADNR), în care specialiştii Direcţiei Calitate solicită demolarea şi refacerea tronsonului.

„În Europa nu s-a mai întâlnit aşa ceva. Nici în ceea ce priveşte construcţia de autostrăzi, dar nici - cu atât mai puţin - printre proiectele de infrastructură finanţate din fonduri europene“, a declarat pentru „Adevărul“ Gheorghe Boeru, expert în lucrări de infrastructură şi administrator al companiei Rom Air Consulting.

El îşi aminteşte că s-au mai cerut refaceri ale unor construcţii, cum ar fi problemele semnalate la un pod din Franţa, dar reabilitarea respectivă nu a fost atât de amplă şi nu cu asemenea costuri.

„Oricum, sper că, în cazul Sibiu-Orăştie, CNADNR va fi extrem de atentă şi lucrările de demolare-refacere se vor face exclusiv pe cheltuiala antreprenorului, în cadrul perioadei de construcţie+garanţie, altfel statul român ar putea fi somat să dea înapoi finanţarea europeană de peste 500 de milioane de lei“, ne-a mai spus specialistul.

Piatră neconformă pe teren argilos

În raportul specialiştilor CNADNR se arată că fundaţia autostrăzii nu a fost executată corect şi cu materialele prevăzute în proiect, iar în zona kilometrului 60+600 metri există infiltraţii de apă la o adâncime de câţiva metri.

„Solicităm extinderea investigaţiilor din corpul autostrăzii pe o lungime corespunzătoare în stânga şi în dreapta zonei de la kilometrul 60+600 metri până la eliminarea din fundaţie a argilei contractile şi realizarea corpului autostrăzii pe o fundaţie sănătoasă“, concluzionează specialiştii companiei de drumuri.

Inspectorii de calitate au făcut un control pe teren, în 22 septembrie, ulterior concluzionând că există „abateri grave“ privind respectarea proiectului.

Drumarii au arătat că demolarea şi refacerea autostrăzii vor avea loc pe o lungime de aproximativ 200 de metri, pe cheltuiala antreprenorului, iar lucrările ar urma să fie finalizate în decembrie, când autostrada va fi redeschisă circulaţiei.

În raportul drumarilor se atrage atenţia asupra faptului că măsurătorile au fost realizate în zona în care s-a realizat extraexcavaţia şi unde s-a observat prezenţa unui strat de peste 6 metri de argilă contractilă.

Conform sursei citate, constructorul avea obligaţia pregătirii corespunzătoare a terenului de fundare, prin procedee de stabilizare cu lianţi hidraulici, acest lucru neregăsindu-se în straturile decopertate.

„În urma analizelor de laborator transmise de către DRDP Cluj pe materialele prelevate în data de 23 septembrie 2015 din secţiunea de la km 60+600, în curs de demolare, se reconfirmă neconformităţile identificate de laboratorul DRDP Braşov privind: neconformitatea materialului utilizat la realizarea saltelelor din piatră spartă, unde din rezultatele transmise efectiv nu se regăseşte piatra spartă sort 40-63 mm, agregatele neconforme de balastieră utilizate pentru saltelele din balast sort 0-63 mm (peste 18% agregate mai mari, în afara sortului)“, se mai spune în raport.

Inaugurare fără recepţie

Lotul 3 al Autostrăzii Sibiu-Orăştie a fost inaugurat în noiembrie 2014 de ministrul de atunci al Transporturilor, Ioan Rus, în zonă venind şi premierul Victor Ponta. Lotul are o lungime de 22 de kilometri, dintre care şase au fost afectaţi de alunecări de teren.

Contractul pentru acest tronson a fost semnat în mai 2011, având o valoare de 604,8 milioane de lei (183 milioane de euro), din care 514 milioane de lei (116,8 milioane de euro) reprezintă contribuţia Uniunii Europene.

Cum a fost inaugurat şi deschis circulaţiei acest tronson, dacă există asemenea probleme (infra)structurale?

La data de 26 noiembrie 2014, adică la mai puţin de două săptămâni după inaugurare, CNADNR a precizat că recepţia lucrărilor pentru acest lot al Autostrăzii Orăştie-Sibiu „va fi efectuată doar atunci când antreprenorul va remedia toate degradările superficiale apărute pe acest sector de drum“.

Acum, conducerea CNADNR precizează:
„Decizia demolării a fost luată pentru a identifica exact cauza apariţiei fisurii, mai ales având în vedere că antreprenorul a avut şi calitatea de proiectant în cadrul contractului de lucrări. Lucrarea este încă în garanţie şi, astfel, valoarea de remediere a defectelor va fi suportată în totalitate de către antreprenor“.