Statul român cere cetăţenilor informaţii pe care le deţine deja. Cum am putea face economii de 1,8 miliarde euro prin reutilizarea datelor

Cu câteva excepţii, cele mai multe instituţii din România solicită cetăţenilor şi companiilor informaţii pe care statul le deţine deja. Dacă administraţia publică ar renunţa la această practică şi ar reutiliza datele, ţara noastră ar putea face economii de până la 1,8 miliarde de euro în următorii zece ani, arată o analiză transmisă de compania de consultanţă EY.

Analiza a fost realizată de Andrei Ştefanovici şi Irina Bîcă, avocaţi Radu şi Asociaţii şi consultanţi în cadrul unui proiect privind dezvoltarea instrumentelor de e-guvernare.

Potrivit lor, promovarea principiului „doar o singură dată”, care implică extinderea situaţiilor în care administraţiile publice refolosesc informaţiile despre cetăţeni sau companii, pe care le deţin deja, fără a le solicita din nou, este una dintre orientările cheie la nivel european din domeniul e-guvernării, la care România trebuie să se alinieze.

Acest principiu presupune ca persoanele fizice şi juridice să furnizeze date (informaţii şi documente) administraţiei publice o singură dată, fără obligaţia de a le mai prezenta unei alte instituţii publice dacă le-a furnizat anterior. În acelaşi timp, organele administraţiei publice trebuie să asigure partajarea şi reutilizarea datelor, chiar şi la nivel transfrontalier, cu respectarea reglementărilor privind protecţia datelor cu caracter personal.

Alături de simplificarea interacţiunii cu autorităţile şi a autorităţilor între ele, aplicarea principiului are şi un important impact macroeconomic asupra mediului de afaceri.

Aplicarea acestui principiu la nivelul României ar putea genera economii de aproximativ 180 milioane de euro pe an, respectiv economii de aproximativ 1,8 miliarde de euro într-un orizont de timp de 10 ani, arată analiza. Ţinând cont că beneficiile aplicării principiului „doar o singură dată” se pot reflecta mai ales la nivelul companiilor care ar accesa serviciile publice într-o formă simplificată, estimăm că aproximativ 50% din aceste sume ar putea reprezenta economii pentru companii, respectiv 90 milioane euro/an sau 900 milioane de euro într-o perioadă de 10 ani.

Ce instituţii schimbă datele între ele

În România, aplicarea principiului „o singură dată” nu se face încă la nivelul întregii administraţii publice. Din punct de vedere legislativ, schimbul de date şi documente între unele instituţii publice este reglementat în mod expres doar pentru anumite situaţii specifice.

Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, de exemplu, are obligaţia de a transmite Casei Naţionale de Pensii Publice informaţiile necesare stabilirii, în sistemul public de pensii, a stagiului de cotizare realizat şi a punctajului lunar, în vederea acordării prestaţiilor de asigurări sociale. Informaţiile necesare, precum şi procedura de transmitere a acestora, se stabilesc prin protocol încheiat între cele două instituţii.

Un alt exemplu pozitiv este cel oferit de dispoziţiile Codului de procedură fiscală, potrivit cărora ori de câte ori o instituţie sau autoritate publică trebuie să soluţioneze o cerere a unei persoane fizice sau juridice, iar pentru soluţionarea cererii este necesară, potrivit legii, prezentarea unui certificat de atestare fiscală sau a unui alt document cu privire la situaţia fiscală a persoanei în cauză, instituţia sau autoritatea publică are obligaţia să solicite documentul respectiv de la organul fiscal competent. Acesta din urmă va fi transmis în formă electronică, în baza unui protocol încheiat între instituţia/autoritatea publică şi organul fiscal emitent al acestuia.

Ce instituţii ar putea schimba datele

În cadrul analizei, au fost analizate serviciile publice aferente a 36 de evenimente din viaţa cetăţenilor. Din păcate, în cvasitotalitatea cazurilor, nu există o comunicare între bazele de date ale autorităţilor publice. Autorii menţionează serviciile legate de „înmatricularea unui autovehicul”, „obţinerea indemnizaţiei de creştere a copilului” dar şi menţinerea necesitaţii depunerii de către solicitanţii unor servicii publice a actelor de stare civilă (certificate de naştere, de căsătorie, de deces etc.).

În vederea implementării interoperabilităţii la nivel general, a fost adoptat în 2017 Cadrul Naţional de Interoperabilitate, prin care sunt stabilite obiectivele, principiile şi beneficiile interoperabilităţii şi se propune un model conceptual pentru asigurarea integrării serviciilor publice. În prezent, implementarea interoperabilităţii implică, în cele mai frecvente cazuri, copierea unor volume mari de date între instituţii şi nu interogarea punctuală a registrelor.

În continuarea acestui cadru, a fost lansat proiectul de lege privind realizarea Cadrului naţional de referinţă pentru realizarea interoperabilităţii în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Prin acest proiect, se urmăreşte realizarea unui nod de interoperabilitate, care va funcţiona ca o poartă de acces automat la toate registrele publice naţionale şi care va permite schimbul de date între instituţiile şi autorităţile publice în vederea asigurării interoperabilităţii sistemelor informatice publice pentru furnizarea serviciilor publice electronice.

Totodată, la nivel guvernamental, se află în implementare proiectul „Stabilirea cadrului de dezvoltare a instrumentelor de e-guvernare (EGOV)”, al cărui scop este dezvoltarea capacităţii instituţionale a autorităţilor publice în vederea dezvoltării instrumentelor de e–guvernare pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, precum şi asigurarea viziunii şi a direcţiilor de acţiune din domeniul e-guvernării.

La nivel european, principiul analizat este inclus în Planul de acţiune al Uniunii Europene privind guvernarea electronică 2016-2020 (Planul UE privind e-guvernarea) şi în Regulamentul (UE) 2018/1724 (Regulamentul SDG). Până în decembrie 2023, în scopul schimbului de date şi documente justificative pentru procedurile online prevăzute expres de Regulamentul SDG, Comisia Europeană, în cooperare cu statele membre, trebuie să stabilească un sistem tehnic pentru schimbul automatizat de date între autorităţile competente din state membre diferite.

Aplicarea principiului „o singură dată” se întâlneşte deja la nivelul unora dintre statele membre UE. În Estonia, de exemplu, 99% dintre serviciile publice sunt furnizate prin mijloace electronice, bazele de date ale administraţiei publice sunt interoperabile, astfel încât cetăţeanului să îi fie solicitate datele o singură dată.

Un alt exemplu este Spania, care a lansat în 2007 Platforma naţională de intermediere a datelor, pentru publicarea şi consumarea serviciilor privind schimbul electronic de date cu scopul de a fi reutilizate de întreaga administraţie publică.

Deşi nu ne aflăm încă la nivelul atins de Estonia, România face progrese în sensul asigurării interoperabilităţii sistemelor şi registrelor şi, deci, a aplicării principiului „o singură dată”, astfel încât să fie redusă cât mai mult birocraţia şi povara pentru cetăţenii/întreprinderile solicitante de servicii publice şi, totodată, să se simplifice, securizeze şi accelereze procesele din administraţia publică, conchid autorii analizei.