Statul nu ştie ce să facă cu microhidrocentralele

Hidroelectrica vrea să obţină 200 de milioane de euro din vânzarea microhidrocentralelor pe care le deţine

Statul român nu are o strategie clară în ceea ce priveşte microhidrocentralele: în timp Hidroelectrica îşi vinde unităţile, Complexul Energetic Hunedoara caută parteneri pentru a realiza o astfel de unitate. De asemenea, în timp ce statul a sprijinit construcţia de microhidrocentrale în ideea de apăra mediul de schimbările climatice, exact construcţia acestora a adus dezastre în Munţii Făgăraş.

La începutul acestui an, Remus Borza, pe atunci administrator judiciar al Hidroelectrica, acum preşedinte al Consiliului de Supraveghere, declara că societatea de stat îşi va scoate la mezat toate cele 162 de microhidrocentrale pe care le deţine, pe care spera, la acel moment, să strângă 200 de milioane de euro. Acestea sunt hidrocentrale cu o capacitate de producţie de până la 10 MW.

Hidroelectrica a scos 25 de unităţi la vânzare, dar în luna iulie şi-au găsit cumpărător doar 14 dintre ele, cu o capacitate totală de 9,4 MW, şi la un preţ total de 46,8 milioane de lei. 

Producătorul se lăuda atunci că că vrea ca toate microhidrocentralele sale să fie vândute până la finele acestui an. Următoarea licitaţie era programată pentru luna septembrie a acestui an. Numai că, între timp, luna septembrie a trecut şi nicio unitate nu a mai fost pusă în vânzare, iar Hidroelectrica a început să aibă dificultăţi chiar şi cu primul lot vândut. Mai exact, acestea au probleme cu regimul de proprietate a terenurilor, au declarat pentru „Adevărul“ surse din sectorul energetic.

Microhidrocentralele deţinute de către Hidroelectrica au o istorie zbuciumată. Iniţial, România şi-a asumat privatizarea microhidrocentralelor în procesul de aderare la Uniunea Europeană, dar după ce câteva zeci au fost vândute în anii 2006-2007 procesul a fost stopat. Ulterior, în 2009, Mihai David – directorul general de atunci – a venit cu o altă idee: gruparea microhidrocentralelor într-o companie separată, care să fie listată pe bursă. Între timp, din cauza insolvenţei, Hidroelectrica a ajuns iarăşi la concluzia că trebuie să le vândă, deoarece nu îşi permite să le retehnologizeze. 

CE Hunedoara a vrut investitori

Dacă Hidroelectrica vinde, Complexul Energetic Hunedoara a ajuns la concluzia că are nevoie de o astfel de capacitate. Compania, deţinută tot de către stat, demara în vară căutarea de parteneri pentru o investiţie de aproximativ 21 de milioane de euro în construcţia unei microhidrocentrale de 7 MW pe râul Mureş. Numai că niciun investitor nu a depus ofertă până la termenul de 11 septembrie, din cauza schimbării legislaţiei privind energia regenerabilă.

Statul acorda un număr de trei certificate verzi la fiecare MWh de electricitate produsă din surse microhidro. Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă prin care se amână de la 1 iulie acordarea unui astfel de certificat până la 1 ianuarie 2017. 

Certificatele au distrus mediul 

Reducerea schemei de certificate a fost operată ca urmare a presiunii tot mai mari puse de aceste ajutoare asupra preţului energiei. Dar nu au făcut numai atât: în luna mai ale acestui an, World Wilde Fund arăta că, în frenezia certificatelor, constructorii de microhidrocentrale au distrus mediul în Munţii Făgăraş. În România, peste 430 de microcentrale hidroelectrice erau în vara acestui an în faza de proiectare sau construcţie, dintre care peste un sfert se află în zone protejate sau în apropierea acestora, potrivit World Wilde Fund.  

În 2011, imagini cu excavatoare săpând în albiile unor cursuri de apă din zone protejate Natura 2000, aflate în Munţii Făgăraş, au făcut înconjurul lumii. Coaliţia de mediu, care grupează 69 de organizaţii non-guvernamentale, organizat atunci o un protest împotriva distrugerilor cauzate pe albiile râurilor Capra, Buda, Otic, Topolog, din judeţul Argeş.