Statul nu a actualizat calculul redevenţelor petroliere din 2010. Pierderile sunt de 7 miliarde de lei

Bugetul de stat a pierdut încasări de peste 7 miliarde de lei în perioada 2010 - 2015, întrucât preţul de referinţă al gazelor la care se calculează redevenţele petroliere nu a mai fost actualizat din anul 2008, a recunoscut consilierul preşedintelui ANRM, confirmând astfel rezultatele controalelor efectuate de Curtea de Conturi.

Consilierul preşedintelui Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Dorinel Unsărescu, a declarat miercuri în cadrul unei dezbateri pe tema actualizării preţului de referinţă la gazele naturale, că statul a pierdut încasări de peste 7 miliarde de lei pentru că nu a actualizat acest preţ din 2008.

"Preţul de referinţă pentru calcularea redevenţelor nu a mai fost actualizat din 2008. Acest preţ este, la ora actuală, de 495 de lei pe mia de metri cubi. Între timp, piaţa a evoluat, au existat dereglementări în 2013 şi 2017. În această perioadă, din păcate, ANRM nu a avut disponibilitatea să ajusteze nivelul preţului de referinţă, astfel încât şi încasările la bugetul de stat să fie la nivelul pieţei", a spus Unsărescu, în deschiderea sesiunii de dezbateri.

Potrivit acestuia, Curtea de Conturi a relevat, în urma a două controale, că acest lucru a dus la neîncasarea la bugetul de stat a unei sume totale de 7 miliarde de lei în perioada 2010 - 2015, ca urmare a faptului că preţul de calcul al redevenţei a rămas la nivelul din 2008.

"Au fost două rapoarte ale Curţii de Conturi. Primul a evaluat activitatea ANRM în perioada 2006 - 2010, care a stabilit că, prin neactualizarea preţului de referinţă în condiţiile pieţei, a existat o neîncasare din redevenţe la nivelul anului 2010 de 2,407 miliarde de lei. Într-un control ulterior, din 2015, Curtea de Conturi a constatat din nou că, din neactualizarea preţului de referinţă, în perioada 2011-2015 diferenţa care trebuia încasată a fost de 4,671 miliarde de lei", a arătat reprezentantul ANRM.

El a mai spus că ANRM a contestat aceste rapoarte, însă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dat câştig de cauză Curţii de Conturi.

Neregulile descoperite de Curtea de Conturi

În decembrie 2016, Curtea de Conturi anunţa că, auditul efectuat asupra activităţii ANRM privind concesionarea resurselor minerale în perioada 2011 - 2015 a scos la iveală o serie de nereguli, printre care faptul că preţurile de referinţă ale gazelor naturale extrase în România au fost stabilite incorect de ANRM, ceea ce a dus la stabilirea unor redevenţe mult mai mici

Concret, Curtea de Conturi a descoperit că „preţurile de referinţă ale gazelor naturale extrase în România, stabilite incorect de către ANRM în perioada auditată, s-au situat sub preţurile de referinţă care ar fi rezultat în condiţiile aplicării pct. II din Anexa la Ordinul preşedintelui ANRM nr.98/1998, respectiv „ca echivalent valoric şi al puterii calorifice pentru un coş de combustibili alternativi, cu cea mai frecventă utilizare în România, cotaţi pe piaţa internaţională”, cu consecinţe „în diminuarea cuantumului redevenţei cuvenite bugetului de stat”.

Potrivit raportului, „ANRM a aprobat preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase din România, folosit la calculul redevenţei petroliere, în alte condiţii decât cele stabilite prin Legea petrolului nr. 238/07.06.2004”.

„În timpul misiunii de audit, în baza indicatorilor prezentaţi de ANRM şi a raportărilor trimestriale ale titularilor de acorduri petroliere, pentru perioada 2011-2015, s-au estimat preţurile de referinţă lunare la gaze naturale în condiţiile stabilite la pct.II din Anexa la Ordinul preşedintelui ANRM nr.98/1998, rezultând diferenţe de redevenţă datorate bugetului de stat pentru perioada 2011-2015 în sumă estimată de 4.671.501.106,7 lei (1.390.987.220 USD)”, se arată în raport.

Preţul de referinţă al gazelor, stabilit în mod eronat

Deşi Curtea de Conturi a constatat, încă din anul 2011 (pentru perioada 2006-2010), suspendarea nelegală a prevederilor Ordinului preşedintelui ANRM nr. 98/1998 privind aprobarea metodologiilor de stabilire a preţului de referinţă pentru petrolul (ţiţei şi gaze naturale) extrase în România şi modificarea şi completarea unor instrucţiuni tehnice privind activitatea titularilor de acorduri petroliere, în ceea ce priveşte metodologia de stabilire a preţului de referinţă la gaze naturale, ANRM a rămas în pasivitate, procedând în continuare, în perioada 2011-2015, la stabilirea preţului minim de referinţă în mod eronat la valoarea de 495 lei/mc.

Asupra constatărilor şi măsurilor dispuse de Curtea de Conturi s-au pronunţat atât Curtea de Apel Bucureşti, prin Sentinţa civilă nr. 6717/26.11.2012, cât şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin Decizia 972/04.03.2015 (în Dosarul nr. 3356/2/2012), în sensul menţinerii acestora ca fiind corecte şi legale.

„În acest context, Curtea de Conturi a solicitat Ministerului de Finanţe şi Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) efectuarea unor verificări de specialitate în ceea ce priveşte modul de calcul şi de plată a redevenţei petroliere datorate de titularii de acorduri petroliere care au exploatat gaze naturale în perioada 2006-2015, până la data elaborării prezentului Raport nefiind primit rezultatul acestor verificări”, se arată în documentul citat.

Câteva dintre concluziile Curţii de Conturi

Modul în care ANRM a stabilit şi reglementat preţul de referinţă al gazelor naturale, luat în calculul redevenţei, nu poate fi considerat în interesul statului român, întrucât statul a încasat o redevenţă petrolieră calculată la un preţ situat la aproximativ 30% din preţul de import.

ANRM a stabilit preţul de referinţă al gazelor naturale la valoarea minimă de 495 lei/1000 mc, utilizat la determinarea valorii redevenţei petroliere, în condiţiile în care preţul gazelor naturale din producţia internă a fost modificat succesiv în sensul majorării, începând cu 1.07.2013, de Guvernul României.

Curtea de Conturi a cerut ANRM să emită instrucţiuni tehnice pentru stabilirea preţului de referinţă al petrolului utilizat la determinarea redevenţei petroliere cuvenită bugetului de stat, în condiţiile legislaţiei în vigoare.