Statul e principalul profitor al scumpirii gazelor naturale

Legiferată încă din 2018, calcularea redevenţelor pentru gazele naturale în funcţie de preţul gazului la Bursa din Viena, a determinat nu doar o povară fără precedent pentru consumatorul final, ci şi o creştere a veniturilor statului din redevenţe cu 500% şi a veniturilor din TVA cu 48%.

Creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică a creat cele mai mari avantaje statului, susţine Dumitru Chisăliţă, preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă, argumentându-şi în detaliu afirmaţia.

„Creşterea preţurilor la gaze şi energie electrică a creat cele mai mari avantaje statului: conectarea redevenţelor pentru gaze la preţurile de la Viena a determinat o creştere a veniturilor din redevenţe cu 500%. Creşterea preţurilor a determinat creşterea veniturilor din TVA cu 48%. Probabil asta explică baloanele de săpun aruncate pe piaţă de autorităţi, promovând scandaluri şi inventând vinovaţi”, a spus specialistul.

Potrivit acestuia, nici Gazprom nu poate fi considerat vinovat de scumpiri, odată ce preţul de achiziţie de la ruşi este sub cel folosit pe Bursa Română de Mărfuri (BRM).

„Unii zic că Gazprom este vinovat de preţurile mari din România, chiar dacă contractul de import gaze încheiat cu aceştia, în luna aprilie 2021, conform raportului privind piaţa de gaze al ANRE, arată că preţul de achiziţie al gazelor este de 73,38 lei/MWh, adică sub preţul din acel moment de pe BRM, de 73,61 lei/MWh”, susţine Chisăliţă.

„Vinovaţi inventaţi“

Din analiza efectuată de Asociaţia Energia Inteligentă asupra preţului mediu pe BRM reiese că preţurile gazelor naturale nu au atins nivelurile din anul 2019, dar cu toate acestea preţurile la consumatorul final au crescut cu până la 150%. Spre exemplu, în luna iunie 2021, preţul mediu cu care s-au vândut gazele pe piaţa angro a fost de 92,5 lei/MWh, iar preţul ofertat pe piaţă clienţilor casnici din piaţa concurenţială a fost între 123-160 lei/MWh.

„Autorităţile vorbesc de nişte «vinovaţi inventaţi», ascunzând în fapt că principalul câştigător al scumpirilor este Statul Român, căruia îi convine postura de a încasa foarte mulţi bani de pe urma consumatorilor”, a încheiat expertul în energie.

Întrebat dacă există posibilitatea ca preţul gazelor să fi ajuns la acest nivel şi din cauza deciziei ANRM de a corela preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România cu preţurile de tranzacţionare de pe bursa de la Viena, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a declarat pentru „Adevărul” că „este o legătură” între scumpiri şi redevenţele calculate prin raportare la preţul gazelor raportat la Baumgarten (bursa de la Viena).

La rândul său, Dumitru Chisăliţă a declarat pentru „Adevărul” că „toate cheltuielile unui producător, fie că sunt taxe, accize, redevenţe, sau alte cheltuieli de producţie, se reflectă în factura consumatorului final”.

Cu alte cuvinte, mecanismul e următorul: dacă preţul gazului la Bursa din Viena creşte, ceea ce s-a întâmplat în ultima vreme, producătorii români plătesc redevenţe în funcţie de acest preţ, nu de cel de la intern. Iar această cheltuială suplimentară o includ automat în facturile consumatorului final. Iar facturi mai mari înseamnă nu doar redevenţe mari, ci şi TVA mai mult de încasat. 

„Din toată povestea asta are de câştigat doar statul. Dacă facturile s-au dublat, s-a dublat şi valoarea încasată de stat din TVA, au crescut şi redevenţele. Şi nu v-am mai spus de dividendele pe care le încasează statul”, a încheiat Chisăliţă.

Cum s-a ajuns aici

În februarie 2018, ANRM a stabilit ca preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România să se calculeze în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de gaze de la Viena, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti.

Două luni mai târziu, în aprilie 2018, fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, pe-atunci senior-expert în cadrul Deloitte, spunea că legarea plăţii redevenţelor de un preţ de referinţă raportat la bursa de gaze de la Viena reprezintă o greşeală.

„Preţul de referinţă trebuia actualizat şi iniţierea acestui proces a avut loc în 2014. Preţul trebuia actualizat, dar trebuia actualizat într-un fel în care să facă sens şi din punct de vedere juridic şi din punct de vedere economic şi, mai ales, din punct de vedere al funcţionării pieţei. În momentul în care legi plata redevenţelor de un preţ de referinţă de la Baumgarten (bursa de gaze din Austria, n.r.), faci o greşeală. De ce Baumgarten, şi nu alte platforme de tranzacţionare? N-avem interconectare cu Baumgarten, nu putem să vindem la Baumgarten”, a afirmat Nicolescu.

Piaţa gazelor a fost bulversată în ultimii trei ani

Piaţa a fost dată peste cap de OUG 114/2018, aprobată în decembrie 2018, care prevedea plafonarea la 68 de lei/MWh a gazelor de producţie internă timp de trei ani. Aceasta deşi piaţa fusese complet liberalizată încă din 2017.

Ulterior, actul normativ a fost modificat de OUG 19/2019, rămânând plafonate doar preţul gazelor româneşti pentru populaţie şi termocentrale, începând cu 1 mai 2019. Acest lucru a dus la scumpirea gazelor tranzacţionate pe bursă, destinate consumatorilor industriali.

Potrivit INS, gazele s-au scumpit în august cu 20,49%, faţă de decembrie 2020, şi cu 20,55%, faţă de august 2020