Sprijinul statului pentru salariile celor care ies din şomaj este infim: abia acoperă contribuţiile

Sprijinul anunţat de stat pentru salariile celor reîncadraţi în muncă după ce au fost în şomaj tehnic este infim în raport cu taxele şi contribuţiile plătite la buget de fiecare angajat.

Concret, potrivit declaraţiilor făcute luni şi marţi atât de premierul Ludovic Orban, cât şi de ministrul Muncii, sprijinul pentru revenirea în activitate ar fi de maximum 45% din valoarea brută a costului salarial, în condiţiile în care, potrivit finanţiştilor KPMG, taxele pe salariu din România sunt cele mai mari din UE, respectiv 40,85%.

Altfel spus, în cazul în care Guvernul va decide să suporte 45% din salariul brut al celor care se reîntorc la muncă, de fapt vor suporta doar 4,15%, restul reprezentând impozit pe venit şi contribuţiile la pensii şi sănătate.

În situaţia în care Executivul va decide să suporte doar 35% din salariul brut, ipoteză avansată în ultimele zile şi de Ludovic Orban şi de Violeta Alexandru, beneficiarii angajaţi vor trebui să achite statului un rest de 5,85% din venit drept taxe şi contribuţii.

O a treia ipoteză a fost anunţată chiar de premier, care a declarat luni seară că statul poate suporta un maximum de 41,5% din salariul brut, adică doar 0,65% în plus faţă de impozitul şi contribuţiile aferente fiecărui salariu.

Ce a declarat ministrul Muncii

Sprijinul pentru revenirea în activitate ar putea fi de 35% - 45% din valoarea brută a costului salarial, fiind la început de tip fix şi apoi redus, pe măsură ce activitatea companiei este reluată, a afirmat, marţi seara, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Violeta Alexandru.

"Urmează să decidem (cuantumul pentru măsurile de susţinere activă care presupun acoperirea unei părţi din costul salarial - n.r.) prin consultările pe care le avem. Avem direcţii care variază de la 35% - la 45%. Pe aici suntem cu discuţiile între noi şi partenerii sociali. Ţin cont de părerile acestora", a spus Alexandru, la postul public de televiziune.

Ea a menţionat că este posibil ca sprijinul să fie acordat timp de trei luni, cu posibilitatea prelungirii, dar într-un cuantum redus, pe măsură ce activitatea companiei este reluată.

Ministrul Muncii a precizat că sprijinul va fi calculat la valoarea brută din costul salarial pentru că se doreşte "să se imprime această cultură a plăţii contribuţiilor către stat".

"Rămâne să decidem care este perioada de acordare a acestui sprijin pentru revenirea în activitate. Cel mai probabil, în prima parte va fi un sprijin fix, după care sprijinul va scădea, pe măsură ce activitatea respectivei entităţi economice se reia. Deci, va fi un sprijin care va fi la început într-un anumit cuantum, după care va scădea", a concluzionat Violeta Alexandru.

Ce a declarat Ludovic Orban

Premierul Ludovic Orban a afirmat luni seară că Guvernul va plăti 35 - 41,5% din salariul persoanelor reangajate, ca o măsură de susţinere a companiilor care îşi reiau activitatea după ce au fost nevoite să-şi trimită angajaţii în şomaj tehnic.

„Vom genera mai multe tipuri de măsuri active pentru susţinerea angajaţilor: vom trece de la şomaj tehnic la o măsură activă - pentru orice persoană reangajată vom participa la susţinerea plăţii salariului cu un procent între 35-41,5% din salariu. 

Vom genera măsuri active, nu numai pentru persoanele care au beneficiat de şomaj tehnic, ci şi pentru persoanele care astăzi nu au loc muncă şi vom sprijini companiile să angajeze oameni care astăzi nu au locuri de muncă, de asemenea cu măsuri active, măsuri active care vor varia şi în funcţie de... de exemplu, persoanele de peste 50 de ani sunt mai greu angajate, din cauza vârstei, din cauză că foarte mulţi angajatori preferă persoane mai tinere, mai în putere şi, din cauza asta, vom folosi o măsură activă. Chiar vom mări alocarea pentru măsura activă, pentru angajarea persoanelor de peste 50 de ani.

Vom încerca să generăm un program de readaptare la piaţa muncii, printr-un amplu program de calificare şi recalificare, care va fi sprijinit parţial din fonduri de la buget, parţial din fonduri europene, dar printr-o aplicare diferită faţă de modul în care au funcţionat aceste programe.

Mai degrabă, vom încerca să luăm ca partener compania care vrea să angajeze, compania care vine pe piaţă, compania care vrea să se dezvolte şi are nevoie de angajaţi, şi compania să fie cea care decide furnizorul de training, care să poate să ţină o perioadă de timp viitorii angajaţi să îşi facă ucenicia la locul de muncă, şi, evident, vom pune condiţii pentru a angaja aceste persoane care au parcurs procesul de training de către compania prin care se derulează procesul de training, într-un procent de minim 50% pe o perioadă de timp de doi ani de zile, pentru că sunt necesare astfel de condiţii pe toate programele POSDRU, POCU nu au existat sisteme de evaluare ex-post, condiţii care să fie puse ulterior tuturor sesiunilor de training care au fost organizate. 

Ori, aici îţi trebuie un mecanism, să ştii exact care sunt meseriile căutate. Păi, cine ştie mai bine decât companiile ce meserii sunt căutate pe piaţa muncii? Cine ştie cel mai bine cine poate fi cel mai potrivit furnizor de training decât compania care are nevoie de angajaţi şi care probabil a mai apelat de-a lungul timpului la serviciile unor astfel de furnizori de training, de calificare, de recalificare. În plus, sistemul de evaluare ex-post, care este, de asemenea, extrem de important pentru ca resursele să fie folosite cu eficienţă”, a spus Orban.