Ponta, la Bucharest Forum: Poziţia naturală a României, de frontieră estică a UE şi NATO, e o uriaşă oportunitate pe care putem să o folosim sau să o ratăm

Ponta, la Bucharest Forum: Poziţia naturală a României, de frontieră estică a UE şi NATO, e o uriaşă oportunitate pe care putem să o folosim sau să o ratăm

Premierul Victor Ponta a declarat că România trebuie fie un participant activ, un promotor al dezvoltării economice şi sociale a noii căi a mătăsii, trebuie să-şi joace rolul de poartă de intrare în Europa FOTO David Muntean

Poziţia naturală a României, de poartă a Europei dinspre Orient, de frontieră estică a Uniunii Europene (UE) şi NATO, este o mare oportunitate pe care putem să o folosim sau să o ratăm, pentru că o cale a mătăsii poate să treacă prin anumite regiuni sau să le ocolească dacă nu oferă stabilitate, a declarat premierul Victor Ponta, la Bucharest Forum 2014, eveniment care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie la Palatul Parlamentului.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Cele mai importante declaraţii ale participanţilor la Bucharest Forum 2014:
 
Theresa Fallon, asociat senior, Institutul European pentru Studii Asiatice: Canadienii sunt oameni simpatici, dar n-aş vrea ca SUA să depindă de Canada 100% pentru gaze. Nu este o idee bună să devii dependent la orice, din punct de vedere strategic. Pentru România, problema interconectorilor e altfel: România nu este înconjurată de alţi producători de gaze, altfel că gazul ar pleca din România. Problema care se pune este cine plăteşte în final preţul?

Edward Chow, partener, Centrul pentru Studii Strategice şi Internaţionale: Este datoria oricărui monopol să extragă o rentă cât mai mare din actiivtatile sale. La fel, şi să îşi păstreze cota de piaţă. Gazoductul Nord Stream nu ar fi putut fi posibil fără companii germane şi olandeze (E.ON, BASF şi Gasunie - n.r). South Stream nu ar fi posibil, dacă este posibil, fără companii italiene, germane şi franceze (Eni, Wintershall şi EdF - n.r.). Petrolul şi gazele reprezintă 70% din exporturi şi 50% din buget, şi totul merge în Europa. UE importă 30% din petrolul şi gazele consumate din Rusia. Din punctul meu de vedere, Rusia joacă puternic o mâna slabă, iar Europa joacă prost cărţi bune. E ironic că Statelor Unite să li se ceară accelerarea exporturilor de gaze lichefiate în Europa, în condiţiile în care Europa nu îşi dezvoltă propriile resurse. Perspectiva gazelor de şist a fost întârziată în România, Bulgaria are o interdicţie, în Germania există o interdicţie de facto pentru gazele de şist, deşi această se poate schimbă, iar Franţa are o altă interdicţie.
În luna mai am văzut o disperare a lui Puţin în China: gazul va ajunge la destinaţie abia peste 3-4 ani, iar 38 de miliarde de metri cubi nu înlocuiesc 160 de miliarde de metri cubi livraţi în Europa.
Problemele cu alimentarea de gaze vor persistă în Ucraina, nu este doar de această iarnă, ci şi de următorii 3 ani.
Nu înţeleg de ce Comisia Europeană nu a acuzat oficial Gazprom în investigaţia antitrust, care trebuiau emise în primăvară şi anunţate. Este greu de imaginat că în SUA acest lucru s-ar fi întâmplat, să se amâne o investigaţie juridică doar pentru că momentul politic nu este bun. În plus, este o problema şi de ce UE nu-şi aplică propriile politici energetice.

Tudor Constantinescu, consilier principal în cadrul DG Energy, Comisia Europeană: În timp ce aveam revoluţia gazelor de şist, am avut evenimentul de la Fukushima, creşterea aportului de energie din surse regenerabile. În timp ce toate acestea se întâmplau, a avut loc şi criza din Ucraina. Trebuie să ne uităm mai departe, la 2030, la 2050. Trebuie să investim în interconectări.

Mihnea Constantinescu, ambasador pentru Securitate Energetică al României: Ne-am asumat să contribuim la securitatea energetică a Europei. Ar trebui să fim cât mai realişti, nu este loc pentru aroganţă. Acest lucru este reflectat în relaţiile noastre cu vecinii noştri, în relaţiile energetice şi ar trebui să fie mai mult şi cu mediul de afaceri. Ar trebuie să fie o relaţie între trei lucruri: bună guvernanţă, guvernanţă energetică şi securitate. Guvernanţa energetică creează baza pentru securitate energetică. La sfârşitul zilei, este datoria fiecărui guvern din regiune să pună bazele pentru guvernanţă energetică.

Ian Bond, director de Afaceri Externe în Centrul pentru Reformă Europeană din Londra: Uniunea Eurasiatică a lui Vladimir Puţin este închisă prin bariere comerciale. China a fost mai înţeleaptă decât Rusia aici, investind în Asia Centrală. Dar pe măsură ce China va investi mai mult, cu atât Rusia va încerca să o blocheze mai tare, tot la fel cum a interpretat Parteneriatul Estic al Uniunii Europene cu Ucraina şi cu celelalte state drept o ameninţare. Pe lângă conflictele îngheţate din zona, cum ar fi cel din Nagorno-Karabah, dintre Armenia şi Azerbaidjan, există şi o serie de conflicte nedeclarate în Asia Centrală. Iar cea mai mare parte dintre acestea sunt din cauza apei. Există conflicte între Kîrgîzstan şi Uzbekistan din cauza proiectelor privind realizarea de hidrocentrale, dar şi între Kîrgîzstan şi Tadjikistan.

George Friedman, preşedinte şi fondator al Stratfor: Ce este Drumul Mătăsii? O legătură antică între China şi Europa. Dar acum fiecare parte a Eurasiei are câte o problemă. În Uniunea Europeană, Germania exportă 40% din Produsul Intern Brut, afectând economiile din sudul Europei. Estul Europei are probleme cu Rusia, care a făcut o greşeală de politică externă preluând Crimeea şi luptând pentru Donbass. Orientul Mijlociu este în haos, iar China trece la ritmuri de creştere mai mici, cu proteste. Nimeni nu-şi putea imagina în 2004 că în 2014 aşa va fi tabloul, nimeni nu-şi imagina ce fel de stat va fi Rusia sau că acesta va fi efectul invaziei americane în Irak. Pentru Rusia, Ucraina este foarte importantă: aici este bufferul unde a învins Wermachtul în cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru SUA este mai puţin importantă. Însă Rusia este un stat slab, dependent de exporturile de petrol. În Siria, Assad nu poate recuceri ţara, iar rebelii se lupta între ei. Irakul nu mai există, există nu numai împărţiri între şiiţi şi sunniţi, ci şi conflicte în interiorul acestora. Apoi mai este Caucazul, unde Rusia a invadat în 2008 Georgia şi unde nesiguranţa este un mod de viaţă. România este singura ancoră de stabilitate pe partea de vest a Mării Negre, ca şi Turcia. Dar Turcia vrea să devină o mare putere, însă fără a fi angrenată în problemele din regiune. Or, aşa ceva nu se poate.

SUA au intervenit în mai multe conflicte alături de aliaţi. La fel a fost cu problema din Somalia, la fel în Libia. SUA ar vrea că problemele Europei cu Rusia să fie rezolvate de către Europa. Dar problema este că nu există Europa. Există Franţa, Italia etc. Iar problema este ideea de instituţie care să dirijieze politică externă a UE. Ce înseamnă extinderea UE către Est? Poate UE să poarte povara Ucrainei când nu poate rezolva problema Franţei? Dar Europa stă şi se mulţumeşte să vadă haosul din alte părţi.

UE încearcă să negocieze cu Ucraina şi Rusia, dar nu pentru că ar fi incompetenţi, ci pentru că nu există un interes comun al Europei. Iar această dezintegrare europeană trebuie rezolvată, într-un fel sau altul.
 
Shen Weizhong, director adjunct al Departamentului de Afaceri Europene, Ministerul de Externe al Chinei: În China, "emerging power" (în curs de dezvoltare) înseamnă "tânăr". În 2011, când SUA au iniţiat proiectul noului Drum al Mătăsii, ne-am gândit de ce un proiect de suflet al Chinei este dezvoltat de către SUA. Versiunea chineză a Drumului Mătăsii include o "centură economică", dar şi o parte pe mare, are două aripi. În China sunt aproape 1.000 de variante pentru că proiectul este o viziune strategică şi fiecare vrea. Există cinci conexiuni, între care şi drumuri şi comerţ, dar şi conectarea monedelor naţionale şi cultură.
 
Azamat Zhangulov, vicepreşedinte KMG Internaţional: Ideea de a împărţi profitul cu statul român (prin fondul de investiţii care să realizeze proiecte de până la un miliard de dolari, agreat prin Memorandumul dintre Guvern şi Rompetrol - n.r.) este una bună, mai ales că statul nu depune resurse, bani. Cred că statul ar trebui să aibă un grup special ("task force") care să facă numai asta. Sper că statul va executa partea sa de Memorandum. Premierul Ponta spunea că România are un mit (privind Meşterul Manole - n.r.), în care putem construi proiecte ziua, dar le distrugem noaptea. Poţi face asta o dată - de două ori, dar apoi investitorul pleacă în altă parte.
 
Ioan Rus, ministrul Transporturilor: Avem probleme cu dezvoltarea din Nord-Est. Teoriile comuniste cu dezvoltarea echilibrată a regiunilor nu erau prostii. Că să faci un şurub la Vaslui costă cu un leu mai mult decât la Arad, că mai costă Transportul. Eu sunt manager privat la o companie foarte mare, Ministerul Transporturilor. Şi aceasta are alte companii. Tarom are un angajat la 1.400 de călători, Wizz Air are unul la 6.000. De aceea trebuie să explic şi sindicatelor şi conducerii. Efortul acesta continuu este de a explica cetăţenilor ce înseamnă economia de piaţă. Cei care acţionează într-un mediu concurenţial trebuie să îşi facă bugetul în funcţie de concurenţă, de ce se întâmplă în regiune, în China sau SUA.
 
Constantin Niţă, ministrul Economiei: Din punct de vedere macroeconomic suntem pe un drum bun. Agenţiile de rating ne cotează cu calificativ investment grade şi cu perspectiva stabilă. Trebuie să luăm în calcul şi în această cauză şi rolul politicii energetice. În afară de resursele energetice, România deţine şi multiple alte resurse, care trebuie exploatate cât mai bine. Şi mă refer aici şi la resursele umane. Faptul că suntem aşezaţi la Marea Neagră ne pune în poziţia de a participa la comerţul internaţional. România are drept obiectiv recâştigarea pieţelor, cum ar fi China, India, Azerbaidjan, Kazahstan, cu care am avut relaţii economice bune, dar comerţul nu se ridică acum la potenţial. Anul trecut exporturile României au fost de aproape 50 de miliarde de euro, din care 70% cu state din Uniunea Europeană.
 
Chiar dacă unii nu vor fi de acord cu mine, vă spun categoric că pe termen scurt va reveni în Europa producţia de energie pe bază de cărbune şi, în acelaşi timp, de gaze naturale lichefiate. Sunt deja state care îşi iau măsuri foarte precise în acest sens.
 
Exploatarea gazelor de şist trebuie acceptată de majoritatea statelor. La fel şi interconectările dintre state. Trebuie să ne legăm de statele din regiune, inclusiv Turcia. Putem, în regiune, să fim jucătorul principal în acest domeniu şi sunt convins că acest lucru să va întâmpla. Putem să ne asigurăm securitatea energetică în viitorul cât mai apropiat. Avem fie resursele din Marea Neagră, fie resursele celelalte. Un alt obiectiv important este cel de reindustrializare. Companiile româneşti trebuie să aibă curajul să se internaţionalizeze şi orice produs realizează să fie exportat, sigur cu asigurarea consumului intern. Avem şantiere navale foarte bune, la fel şi portul Constanţa.
 
Mircea Duşa, ministrul Apărării: Obiectivele noastre au fost realizarea unei zone sigure şi stabile. În ceea ce priveşte criza din Ucraina, acesta este un precedent periculos în care dreptul internaţional a fost încălcat în mod sever. Noul concept NATO trebuie să asigure independenţa energetică, inclusiv infrastructura energetică.
 
Titus Corlăţean, ministrul de Externe: Securitatea şi afacerile merg mâna în mâna şi de aceea punem accent pe amândouă. Sfârşitul Războiului Rece ne-a făcut să credem că un mare bagaj istoric poate fi depăşit. Pentru 15 ani aşa a părut. Criza, ambiţiile şi frustrările istorice ale unora au adus din nou atenţia întregii lumi asupra spectrului ameninţării.
 
România a făcut paşi pentru a dezvolta relaţiile cu China, dar avem intenţia să realizăm acelaşi lucru şi cu Japonia şi India, dar şi cu state din centrul Asiei. România poate deveni un hub.
 
Premierul Victor Ponta: O nouă cale a mătăsii în secolul 21, acum, azi, nu mai e o utopie, e un proiect vizionar, la care foarte multe minţi luminate, popoare lucrează şi trebuie să lucreze. Poziţia naturală a României de poartă spre Est, de frontieră a UE şi a NATO, este o oportunitate pe care o putem folosi sau să o ratăm. O cale  a mătăsii poate să treacă prin anumite regiuni, zone, ţări, sau poate să le ocolească dacă nu oferă predictibilitate şi stabilitate. Este un proiect dificil. În urmă cu un an ne gândeam la infrastructura care să lege China cu Europa, prin România, spre vest. Anul acesta trebuie să discutăm despre securitate. Există noi provocări privind inviolabilitatea frontierelor şi mă refer aici la Ucraina, dar şi la Georgia şi Moldova, dar şi relaţiile anumitor ţări cu UE.
 
Proiectele de genul noului Drum al Mătăsii pot impulsiona rezolvarea crizelor. România poate fi un exportator de securitate. România trebuie fie un participant activ, un promotor al dezvoltării economice şi sociale a noii căi a mătăsii, trebuie să-şi joace rolul de poartă - una din porţi - de intrare în Europa. Trebuie să înţelegem că dezvoltarea economică şi socială reprezintă soluţia pe termen lung pentru crize.
 
În 2018, statul modern român va împlini 100 de ani doar de la formarea sa. În 2019, România va deţine pentru prima dată preşedinţia Uniunii Europene, preşedenţia semestrială. Deci cred că în următorii patru-cinci ani, România trebuie să fie, pe de-o parte, pentru vecinii săi din regiune, fie că vorbim de Republica Moldova în primul rând, de Ucraina, de Georgia, dar mă refer şi la Balcanii de Vest - la Serbia, la ţările din Balcani, va trebui să fie un exemplu de succes în ceea ce priveşte integrarea europeană şi transatlantică şi va trebui să fie un sprijinitor al acestui pact.            
 
 
 
Foto
Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România: De foarte multe ori, am folosit relevanţa strategică a României pentru a ne asigura siguranţa naţională, dar de foarte multe ori nu am ştiut să atragem dividende economice din această geografie excepţională pe care România o are.
 
Vom pune la dispoziţia Guvernului României şi a viitorului prim-ministru şi preşedinte acest tip de capabilitate practică, în care, dacă există un investitor, de la Hong Kong până la Huston şi de la Istanbul până la Stockholm, să putem găsi în timp real răspunsuri concrete pentru a debloca acest apetit de invesţii, dar şi folosirea geografiei României pentru creştere economică şi creare de locuri de muncă.
 
Pe unde trec ideile, pe acolo trec şi banii şi vine şi prosperitatea. Anul trecut vorbeam de vidul pe care îl va crea retragerea SUA din Afganistan. Dar anul trecut nu puteam anticipa acţiunile Rusiei, problemele din Ucraina. Chiar în aceste zile preşedintele Barack Obama îl va primi pe premierul Indiei, într-un alt moment strategic.
 
Anul trecut discutam de conceptul celor trei mări: Marea Adriatică, Marea Neagră şi Marea Caspică. Acum discutăm şi despre Marea Baltică şi despre Marea Mediterană şi vedem foarte bine desfăşurările teroriste din Levant.
 
Nu există un necaz care să nu aducă şi oportunităţi. Necazul care s-a întâmplat în vecinătatea noastră şi care în continuare ne preocupă (...) reprezintă pentru România şi o oportunitate.
 
Acest nou drum al mătăsii care se înfiripă, România ca poartă a Europei, ne-a făcut să încercăm să aducem lume cât mai diversă din cele două extremităţi ale planetei.
 

Poziţia României la graniţa dintre Occident şi Răsărit nu a fost suficient exploatată economic până în prezent. Oameni de afaceri, specialişti români şi străini în economie şi geopolitică caută soluţii comune în acest sens la Bucharest Forum 2014, eveniment care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie la Palatul Parlamentului. 

Bucharest Forum 2014 este un eveniment economic şi politic organizat de Institutul Aspen România şi de Fondul Marshal din Statele Unite ale Americii, în parteneriat cu Guvernul României. 

La forumul care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie vor fi prezenţi premierul Victor Ponta, George Friedman, preşedintele Stratfor Global Intelligence, Mircea Geoană, preşedintele Institutului Aspen România, şi Karen Donfried, preşedintele Fondului Marshal. 
 
De asemenea, vor participa la dezbaterile de la Bucharest Forum 2014 reprezentanţi ai Guvernului României, ai guvernelor din alte state, reprezentanţi ai instituţiilor financiare internaţionale, oameni de afaceri şi specialişti de renume mondial în economie, politică şi geopolitică. 
 

La Bucharest Forum 2014, care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie 2014, participă premierul Victor Ponta, George Friedman, preşedintele Stratfor Global Intelligence, Mircea Geoană (în imagine), preşedintele Institutului Aspen România, şi Karen Donfried, preşedintele Fondului Marshal FOTO David Muntean

Imagini din aceeasi galerie
  • La Bucharest Forum 2014, care se desfăşoară în perioada 2-4 octombrie 2014, participă premierul Victor Ponta, George Friedman, preşedintele Stratfor Global Intelligence, Mircea Geoană (în imagine), preşedintele Institutului Aspen România, şi Karen Donfried, preşedintele Fondului Marshal FOTO David Muntean
  • Mircea Geoană și Victor Ponta, la Bucharest Forum 2014 FOTO David Muntean
  • Victor Ponta, la Bucharest Forum 2014 FOTO David Muntean
  • Mircea Geoană, la Bucharest Forum 2014 FOTO David Muntean
  • George Friedman, preşedintele Stratfor
  • George Friedman, preşedintele Stratfor
  • George Friedman, preşedintele Stratfor
  • George Friedman, preşedintele Stratfor
Distribuie imaginea

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările