Sindicatele, nemulţumite de pactul PSD pentru bunăstare: Sunt favorizaţi doar bugetarii, nu şi cei din mediul privat. Ce spun despre pensii şi salarii

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Propunerea PSD privind un pact pentru bunăstarea românilor priveşte doar anumite categorii de români, precum pensionarii, bugetarii şi cei care au afaceri, fiind imperios necesară extinderea măsurilor şi pentru celelalte categorii de contribuabili.

„Blocul Naţional Sindical a luat act de propunerea PSD cu privire la asumarea unui pact pentru bunăstare. Ideea în sine considerăm că este una binevenită. (...) Pactul propus conţine însă măsuri adresate doar unei părţi a populaţiei României, în contextul în care inegalităţile se consolidează an de an, cei săraci devin din ce în mai săraci, iar un număr uriaş de cetăţeni aflaţi în vârstă de muncă au preferat să-şi găsească soluţia, pentru ei şi familiile lor, în afara României, abandonând un mediu instituţional, economic şi social, toxic pentru ei.

Da, România are nevoie de un pact naţional pentru bunăstare, însă nu unul în formatul propus. O lectură atentă a acestui text ne arată că ţintele acestui angajament politic vizează doar o parte a cetăţenilor România”, a comunicat miercuri Blocul Naţional Sindical (BNS).

Din cele 5 măsuri propuse pentru obţinerea unui acord politic, una se adresează pensionarilor, una se adresează salariaţilor bugetari şi trei sunt adresate mediului de afaceri, chiar şi în cazul acestor măsuri angajamentele sunt parţiale, respectiv:

Cu privire la PENSIILE ROMÂNILOR, respectiv creşterea anunţată în 2021

- Se vizează doar creşterea valorii punctului de pensie şi a indemnizaţiei minime din 2020, fără a se face nici o referire la creşterea valorii punctului de pensie anunţată pentru anul 2021.

- Se vorbeşte de recalcularea pensiilor fără însă a specifica nimic în legătură cu alte prevederi din lege favorabile salariaţilor, cum ar fi prevederile referitoare la grupele de muncă.

- Nu se menţionează sursa de finanţare pentru creşterea pensiilor, în condiţiile în care BASS înregistra deja un deficit semnificativ, înainte de a opera creşterea punctului de pensie de la 01.09.2019. 

- În condiţiile în care pactul propune angajamente în ceea ce priveşte păstrarea actualului sistem de impunere pentru mediul de afaceri, nu se face nici o referire la impozitarea veniturilor din muncă. Pactul nu propune nici un angajament de a nu creşte povara fiscală pe salariat, având în vedere deficitul de resurse înregistrat de bugetele componente ale sistemului de securitate socială.

Cu privire la SALARIILE ROMÂNILOR

- Pactul vizează securizarea veniturilor exclusiv pentru salariaţii din sectorul bugetar, solicitând un angajament politic pentru menţinerea graficului de creştere a salariilor până în 2021, nu se ia însă nici un angajament în ceea ce priveşte locurile de muncă din sectorul public.

- Sunt aproximativ 4 milioane de salariaţi în sectorul concurenţial care sunt complet ignoraţi de acest pact. Nu se vorbeşte nimic de salariul minim sau de refacerea mecanismelor de negociere colectivă, instrumente ce ar putea contribui la apărarea drepturilor lucrătorilor din sectorul concurenţial.

- Nu se vorbeşte nimic de tratamentul fiscal al veniturilor din muncă, în condiţiile în care OUG 79/2017 este încă blocată în Parlament. Se încearcă astfel evitarea atacării acesteia la Curtea Constituţională. Indiscutabil se pune o presiune uriaşă asupra Curţii şi totodată se consolidează o stare de incertitudine, atât în ceea ce priveşte salariile lucrătorilor din România dar şi stabilitatea financiară a sistemului de securitate socială.

Cu privire la SUSŢINEREA FACILITĂŢILOR PENTRU IMM-URI

- Facilităţile fiscale acordate nu au generat beneficii decât strict la nivelul mediului de afaceri.

- Se continuă politica de a acorda facilităţi, fără a cere ceva în schimb.

- Evaziunea fiscală este în continuare semnificativă, salariile lucrătorilor din IMM-uri sunt în măsură covârşitoare la nivelul salariului minim, lucrătorii din aceste companii sunt împiedicaţi să-şi exercite drepturile constituţionale în ceea ce priveşte libertatea de asociere şi negocierile colective, mediul economic este în continuare destul de toxic, se închid firme ”prăduite” si se redeschid altele de către aceeaşi antreprenori.

Cu privire la SISTEMUL DE IMPOZITARE

- Activităţile independente sunt promovate din ce în ce mai mult, cu o abordare complet lipsită de viziune, fără un interes pe termen mediu şi lung în ceea ce priveşte securitatea socială a acestor persoane, tot mai mult împinse spre această formă de ocupare.

- Securitatea socială pentru lucrătorii atipici este inadecvată. Unul din trei lucrători atipici este expus riscului de deprivare materială severă. În plus, lucrătorii care desfăşoară o activitate independentă şi cei care muncesc cu fracţiune de normă, persoanele cu un nivel scăzut de calificare şi cele care locuiesc în zone rurale sunt cele mai expuse riscului de sărăcie a persoanelor încadrate în muncă, în comparaţie cu alţi angajaţi.

Cu privire la ANTREPRENORII DEBUTANŢI

- Utilizarea excesivă a resurselor publice în astfel  de scheme reprezintă o modalitate ce poate perverti si mai mult mediul de afaceri. 

- Se creează în mod artificial locuri de muncă, acestea supravieţuiesc cât durează schema şi pe perioada de sustenabilitate. Acest tip de măsură se alătură altor tipuri de stimulente acordate din resurse publice, adresate mediului de afaceri, pentru a crea locuri de muncă care supravieţuiesc strict în perioada de finanţare, în final aceşti lucrători îşi pierd locurile de muncă, fiind aruncaţi într-o zonă marginală a pieţei muncii, fără nici un fel de protecţie socială.

În ceea ce ne priveşte, avem disponibilitatea să discutăm şi să negociem un astfel de pact, însă el ar trebui să fie modificat structural, în mod semnificativ, extinzând aspectele abordate pentru a viza şi următoarele probleme:

- Dialogul social este utilizat insuficient pentru a implica în timp util şi într-un mod semnificativ partenerii sociali în procesul de elaborare a politicilor şi a reformelor. Categorii întregi de lucrători din întreprinderi mici se confruntă cu limitarea unor drepturi constituţionale (dreptul la liberă asociere şi dreptul la negocieri colective), forme atipice de ocupare sunt tot mai des utilizate pentru a evita protecţia impusă de legislaţia muncii. Sfera de acoperire a contractelor colective de muncă este redusă, în special la nivel de sector. Se impune modificarea în regim de urgenţă a Legii 62/2011 privind dialogul social.

- Finanţarea sistemului de securitate socială. Este urgentă luarea unei decizii a Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte constituţionalitatea prevederilor OUG 79/2017.

- O politică asumată în ceea ce priveşte salariul minim. 

- Se amână în continuare definirea consumatorului vulnerabil şi elaborarea unui pachet de măsuri adresate acestuia, extrem de necesară având în vedere eşecul măsurii de plafonare a preţului la energie, impus ca mecanism de protejare a populaţiei faţă de o creştere a preţurilor, urmare a instituirii unei noi taxe pentru operatorii din domeniul energiei.

- Emigrarea continuă a forţei de muncă creează probleme pentru creşterea economică durabilă. Emigrarea populaţiei din zonele rurale sărace şi a populaţiei tinere (cu vârsta cuprinsă între 15 şi 34 de ani) este semnificativă în regiunile Nord-Est şi Sud-Muntenia. Deşi principalele cauze ale emigraţiei sunt salariile mai mari, condiţiile de muncă şi serviciile publice mai bune, în special educaţia şi sănătatea, emigrarea  persoanelor cu studii superioare este determinată şi de calitatea scăzută a guvernanţei publice.

- Inegalitatea veniturilor a căpătat din nou un trend ascendent începând din 2018. Inegalitatea veniturilor rămâne ridicată, cu disparităţi regionale şi de gen. În pofida unei scăderi considerabile faţă de nivelul maxim înregistrat în 2015, inegalitatea veniturilor rămâne cu mult peste media UE. Conform tabloului de bord social care însoţeşte Pilonul european al drepturilor sociale, veniturile deţinute de segmentul superior de 20 % din populaţie sunt de 6,5 ori mai mari decât cele deţinute de segmental inferior de 20 % din populaţie (UE: 5,1) (Eurostat). Niveluri ridicate ale inegalităţii veniturilor se înregistrează în special în rândul populaţiei în vârstă de muncă şi sunt determinate mai degrabă de faptul că persoanele mai sărace sunt relativ mai sărace, decât de faptul că persoanele mai bogate devin relativ mai bogate. Rata sărăciei persoanelor încadrate în muncă este de cinci ori mai mare în  cazul lucrătorilor cu un nivel scăzut de instruire decât în cazul absolvenţilor de studii superioare.

- Promovarea unor măsuri pentru a susţine participarea tinerilor în procesul educaţional, precum şi pentru a asigura o tranziţie adecvată de la şcoală la piaţa muncii.

„Un astfel de pact nu poate exclude nevoia de a avea o viziune nouă cu privire la educaţie şi sănătate publică.

Dacă obiectivul asumat este într-adevăr bunăstarea românilor ar trebui să avem în centrul atenţiei reducerea inegalităţilor şi promovarea unor măsuri care să conducă la o distribuţie mai echitabilă a creşterii economice”, punctează sindicaliştii. 

Economie



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite