Sindicaliştii cer Guvernului să oprească experimentele sociale pe români: Măsurile de corecţie propuse generalizează haosul deja creat

Sindicaliştii cer Guvernului să oprească experimentele sociale pe români: Măsurile de corecţie propuse generalizează haosul deja creat

Blocul Naţional Sindical (BNS) spune că în mai puţin de 48 de ore proiectul de OUG a fost modificat de către iniţiatori de patru ori, ultima formă fiind transmis partenerilor sociali chiar în această dimineaţă. Nici una din cele 4 variante de proiect nu a fost însoţită de o evaluare de impact.

Ştiri pe aceeaşi temă

 
Sindicaliştii din Blocul Naţional Sindical (BNS) atrag atenţia că, în mai puţin de 48 de ore proiectul de ordonanţă care ar regla problemele salariilor part-time  a fost modificat de către iniţiatori de patru ori, ultima formă fiind transmis partenerilor sociali chiar în această dimineaţă, fără nicio evaluare de impact sau consultare.
 
„Marţi seara dna Ministru Olguţa Vasilescu acuza membri Plenului CES, în special reprezentanţii sindicatelor, că nu au introdus pe ordinea de zi un proiect de OUG privind unele măsuri fiscal bugetare, proiect ce a fost transmis de Ministerul Muncii chiar în ziua de şedinţă a Plenului. În mai puţin de 48 de ore proiectul de OUG a fost modificat de către iniţiatori de patru ori, ultima formă fiind transmis partenerilor sociali chiar în această dimineaţă (cele 4 forme sunt anexate). Nici una din cele 4 variante de proiect nu a fost însoţită de o evaluare de impact. Şi bineînţeles, nici de această dată nu a fost timp pentru o analiză serioasă a consecinţelor unor astfel de prevederi. Ca de fiecare dată se tratează subiecte ca şi cum ar fi sisteme închise, ca şi cum nu ar crea în lanţ consecinţe în toată piaţa muncii. Lipsa de viziune şi de capacitate de analiză ne-a adus azi în haosul salarial şi fiscal în care suntem”, a informat BNS.
 
Actualul proiect adânceşte haosul salarial şi fiscal
 
Potrivit sindicaliştilor, proiectul de OUG în forma finală are cu totul alt conţinut decât forma iniţială. „Din punctul nostru de vedere actualul proiect va adânci haosul salarial şi fiscal pentru că în ultima sa formă proiectul de OUG crează un mecanism prin care, pentru angajaţii cu timp parţial şi salarii mai mici decât salariul minim, angajatorii trebuie să suporte diferenţa între contribuţia socială calculată la salariul minim şi contribuţia socială calculată la salariul realizat. De exemplu pentru un contract de muncă cu normă de lucru de 4 ore, la salariul minim corespunzător de 950 lei (1900/8 ore*4 ore), angajatorul trebuie să plătească suplimentar 237 lei/lună/salariat. Nu există nici un fel de precizări concrete cum s-ar putea pune în practică o astfel de măsură, mai ales că devine aplicabilă inclusiv pentru drepturile salariale aferente lunii ianuarie, iar Legea 263/2010 privind sistemul public de pensii se referă în toate prevederile sale, ca şi Codul Fiscal, doar la contribuţii sociale individuale. Cum vor fi luate în calcul la stabilirea dreptului la pensie aceste contribuţii sociale achitate de angajator? Aşa începe haosul şi în sistemul public de pensii”, se arată în documentul citat.
 
Nu există nicio evaluare de impact
 
Pe de altă parte, deşi  proiectul de OUG nu menţionează existenţa unui impact asupra cheltuielilor bugetare, în mod evident o astfel de măsură înseamnă o creştere a cheltuielilor de personal pentru salariaţii din sectorul public angajaţi cu contracte cu timp parţial, susţin sindicaliştii. 
 
„Lipsa evaluării de impact asupra bugetului lasă să se înţeleagă că ordonatorii de credite vor trebui să-şi gestioneze această situaţie în interiorul actualei anvelope salariale, aşa cum a fost aprobată prin legea bugetului de stat pentru anul 2018”, consideră reprezentanţii BNS.
 
Potrivit acestora, nu se poate găsi o explicaţie plauzibilă pentru care un salariat cu contract de muncă cu timp parţial şi un câştig salarial mai mic decât salariul minim brut pe economie trebuie să plăteacă contribuţii sociale calculate utilizând ca bază salariul minim, în timp ce o persoană ce desfăşoară activităţi independente, de exemplu consultanţă, inclusiv în sectorul public, cu un venit lunar mai mic decât salariul minim, are libertatea de a decide dacă să plătească sau nu contribuţii sociale.
 
 
Redăm în continuare comunicatul:
 
În ceea ce priveşte soluţia propusă pentru categoriile socio-profesionale scutite de la plata impozitului pe venit,  aceasta este una pe termen scurt, se referă doar la anul 2018, perioadă în care se aşteaptă ca şocul să se absoarbă de la sine.
 
Conform normelor de aplicare la Codul fiscal, în cazul salariaţilor ce lucrează cu contract de muncă de 12 luni, în sectoare de activitate sezoniere – ”(3) Scutirea prevăzută la art. 60 pct. 4 din Codul fiscal se aplică şi în situaţia în care persoana fizică desfăşoară activitate în baza unui contract de muncă cu timp parţial de lucru, în condiţiile prevăzute la alin. (1) şi (2).” Reglementarea este similară inclusiv în cazul celorlalte categorii de persoane scutite de plata impozitului pe venit, respectiv: persoane cu handicap, cercetători sau programatori IT. Proiectul de OUG se adresează însă doar salariaţilor din aceste categorii, angajaţi cu contract de muncă cu timp complet. Angajaţii cu normă parţială - persoane cu handicap,  cercetători, programatori IT sau angajaţi din domenii sezoniere ce lucrează 12 luni – nu vor beneficia de acest mecanism. Un astfel de tratament discriminatoriu este imposibil de justificat. Fiecare reglementare dată în acest context multiplică cazurile de inegalitate şi discriminează o categorie sau alta.
 
Salariaţii din cele 4 categorii socio-profesionale ce desfăşoară activitate cu contracte cu timp parţial dar cu salarii mai mari decât salariul minim sunt discriminaţi faţă de cei ce lucrează cu normă întreagă. Aceştia înregistrează pierderi de venit net, ca şi cei cu timp complet, dar nu se califică pentru nici unul din mecanismele introduse de acest proiect de OUG. Ambele categorii sunt discriminate faţă de angajaţii cu timp parţial şi câştiguri mai mici decât salariul minim, aceştia beneficiind de un mecanism de compensare a pierderii pe durată nedeterminată.
 
Totodată, condiţionarea acordării facilităţii de majorare a câştigurilor salariale cu 20% se referă doar la cei vizaţi de această măsură, nu la tot personalul companiilor respective, ceea ce ar putea lăsa loc din nou unor comportamente abuzive şi discriminatorii.
 
Mecanismul creat determină o pierdere a veniturilor fondului unic de asigurări de sănătate, sumele respective sunt doar regularizate în interiorul sistemului, practic restul salariaţilor vor asigura finanţarea pentru această măsură. Formula introdusă de proiect presupune în fapt o reglare a salariului net prin intermediul contribuţiei de asigurări de sănătate (vezi formula de calcul din proiect). Este imposibil de justificat de ce un salariat cu un salariu brut de 6600 lei plăteşte CASS 660 lei, iar un salariat din categoriile mai sus menţionate, cu acelaşi câştig salarial brut,  plăteşte CASS 358 lei, în condiţiile în care beneficiază de acelaşi pachet de servicii medicale.
 
Soluţia propusă compensează parţial şi pe termen scurt pierderile categoriilor mai sus menţionate însă în detrimentul celorlalţi salariaţi.  Ca urmare, o astfel de măsură este una birocratică, greu de pus în practică şi rezolvă doar parţial problema, în schimb este generatoare de noi situaţii de inegalitate.
 
Şi pentru că acest Guvern funcţionează după regula - nimic nu se dă fără a se lua ceva în schimb - proiectul de OUG conţine un set de măsuri ce vizează persoanele aflate în concediu medical, salariaţi sau şomeri, precum şi persoane asigurate voluntar pentru concedii şi indemnizaţii şi persoanele aflate în concediu de maternitate. În acest moment cele 3 categorii sociale plătesc CAS la o bază fixă, indiferent de nivelul indemnizaţiei, respectiv 35% din câştigul salarial mediu brut pe economie. Modificarea introdusă prin acest proiect urmăreşte ca aceste categorii sa plătească CAS la întreg venitul realizat. În cazul şomerilor aflaţi în concediu medical şi a persoanelor în concediu de maternitate se introduce şi precizarea că CAS se suportă din indemnizaţia de sănătate (indemnizaţia primită pe durata concediului medical), până în prezent CAS era suportat din bugetul de şomaj,  respectiv din fondul pentru concedii şi indemnizaţii. Sunt dezavantajaţi toţi salariaţii aflaţi în concediu medical, un salariat care câştigă la nivelul salariului minim pierde aprox 3% din salariul net prin introducerea acestei măsuri, pierderea de venit net se accentuează în special în cazul salariilor peste medie. Pentru salariaţii aflaţi în concediu medical şi care câştigă la nivelul salariului mediu, pierderea de venit net este de aprox 10%.
 
În cazul şomerilor, deşi suma aferentă CAS de plată este mai mică, faptul că va fi suportată din indemnizaţia primită de şomer, va afecta suma netă rămasă la dispoziţia şomerului aflat în concediu medical, care oricum este foarte mică.
 
citeste totul despre: