Scumpirile la gaze, bătute în cuie

Scumpirile la gaze, bătute în cuie

Potrivit calendarului de liberalizare a preţurilor la gaze, de la 1 iulie industria va suporta o majorare de 5% a tarifelor de  iar populaţia de 8%   FOTO Mediafax

Comisia Europeană a respins propunerea de amânare a liberalizării preţurilor la gaze, deşi industriaşii au avertizat asupra efectelor negative, iar populaţia va suporta facturi aproape duble în cinci ani.

Autorităţile au dorit o amânare cu şase luni a liberalizării preţurilor la gaze naturale, dar s-au lovit de atitudinea inflexibilă a funcţionarilor de la Bruxelles.
 
Premierul Victor Ponta a declarat ieri că ţara noastră a primit răspuns negativ la solicitarea de amânare a scumpirii gazelor, motivarea fiind legată de faptul că liberalizarea a fost o obligaţie a României încă de la aderarea la Uniunea Europeană, din 2007. „Motivarea europenilor este foarte clară, că trebuia să facem această liberalizare încă de când am intrat în UE, din 2007. Este un principiu european“, a spus Ponta.
 
Pasarea vinei
 
Ponta a încercat să dea vina pe fostul premier Emil Boc pentru agrearea, în 2011, a unui memorandum privind preţurile reglementate la gaze cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE). Ponta a spus că liberalizarea a fost aprobată de fostul premier Emil Boc şi a devenit obligaţia României, care trebuie respectată. Pentru industrie, procesul de liberalizare ar trebui finalizat la finele anului viitor, în timp ce pentru populaţie termenul este 2018.
 
Departamentul pentru Energie, condus de Constantin Niţă, i-a trimis în luna mai o scrisoare comisarului european Gunther Oettinger, în care a prezentat intenţia Executivului, însă oficialul european a recomandat păstrarea calendarului, având în vedere că România are cel mai mic preţ la gaze din UE.
 
„Comisarul a subliniat faptul că impactul preţului energiei asupra competitivităţii industriei europene reprezintă o problemă de interes pentru Comisie. Comisarul a arătat că preţul gazelor de pe piaţa locală trebuie privit în perspectivă, raportat la preţurile de pe piaţa UE, menţionând că în anul 2011, preţul reglementat pentru consumatorii industriali din România era cel mai mic din Uniune.
 
Răspunsul oficialului european include recomandarea de a respecta calendarul de liberalizare, atrăgând atenţia asupra faptului că, potrivit legislaţiei în vigoare, ANRE este instituţia abilitată să ia decizii privind preţul gazului din producţie locală şi a calendarului de liberalizare a preţurilor”, se arată într-un comunicat al Departamentului pentru Energie.
 
Profit în energie, pierderi în industrie
 
Liberalizarea preţurilor la gaze este un subiect extrem de controversat din cauză că, inclusiv la actualele preţuri reglementate, de 170 de dolari pe mia de metri cubi, Romgaz şi Petrom generează profituri uriaşe. Romgaz a realizat anul trecut un profit net de 1,24 miliarde de lei, în urcare cu aproximativ 20% faţă de 2011. Gazele de producţie internă sunt de două ori şi jumătate mai ieftine decât cele de import.
 
Petrom şi Romgaz sunt scutite de realizarea coşului de importuri pentru consumul de gaze de la termocentralele pe care cele două companii le deţin, respectiv Brazi şi Iernut. 
 
ArcelorMittal avertiza recent că toată industria grea va avea de suferit din cauza măsurii. În acelaşi timp, sindicaliştii din industriile chimică şi petrochimică au ameninţat cu proteste, cele mai afectate companii din domeniu fiind InterAgro şi Azomureş. Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a criticat şi el recent măsura liberalizării preţurilor la gaze şi electricitate, care a fost agreată fără a se realiza un studiu de impact asupra industriei. De liberalizarea preţurilor la gaze vor beneficia cel mai mult producătorii interni de gaze (Romgaz şi Petrom), dar şi furnizorii (E.ON şi GdF SUEZ).
 
Cine ne respinge cererea
 
Gunther Oettinger este comisar european pentru Energie din 2010, însă a intrat recent în conştiinţa generală printr-o declaraţie memorabilă: el a caracterizat Italia, România şi Bulgaria ca fiind „aproape neguvernabile“. „Mă îngrijorează că ţări precum Bulgaria, România şi Italia sunt, în mod fundamental, aproape neguvernabile“, afirma Oettinger la finele lunii mai, conform publicaţiei „Bild“.
 
Declaraţia a declanşat un val de nemulţumire la Roma. Ulterior, un purtător de cuvânt al cancelarului Angela Merkel a negat caracterizarea în privinţa Italiei, dar a menţinut afirmaţiile în privinţa României şi a Bulgariei.
 
Ca urmare, scandalul a luat amploare. Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR) a cerut demisia comisarului, afirmând că declaraţiile sale arată gradul de cunoaştere şi de realism care există la nivelul oficialilor europeni.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările