Scrisoare deschisă. Unor intelectuali de dreapta

Nu sunt de acord cu etichete aruncate din nicio parte. Dar nici când vă văicăriţi atât nu este corect. Dărâmaţi tot ce aţi făcut bun până acum. Nu mai proiectaţi propriile frustrări în public. Nu mai încercaţi să ne prostiţi, pentru modul cum arată acum România sunteti in egală măsură responsabili alături de sistemul politic pe care în parte îl înjuraţi.

Ati fost la butoane, aţi avut funcţii publice, aţi avut pâinea şi cuţitul în mâini. Nu aveţi dreptul să vorbiţi de meningită morală când aţi avut puterea să schimbaţi. 

Nu confundaţi grija faţă de România cu grija faţă de propriile persoane. Nu încercaţi să transferaţi fricile proprii în frici colective. Nu ne vorbiţi de solidaritate cu dumneavoastră că nu aţi fost solidari cu noi. Nu vă aruncaţi precum copiii neajutoraţi în braţele mamelor pentru că aţi propovăduit egoismul, individualismul si aţi aruncat puternic cu torpile in războiul româno-român.

Nu v-am auzit ţipând când aţi văzut că 8 milioane de români trăiesc în sărăcie. Nu v-am văzut încercând mirosul rânced al satului românesc, nu ştiu dacă aţi trecut măcar pe lângă vreuna din cele 40% dintre gospodării cu WC ul in curte. Nu v-am vazut urlând la faptul ca România este pe primul loc la mortalitatea infantilă, nu v-am văzut în fruntea unor revolte făcute de cei 30% dintre români deprivaţi sever, practic scoşi în afara civilizaţiei.

Nu încercaţi să ne păcăliţi. De ani buni v-aţi retras în buncărele pline de ideologie, aţi publicat şi promovat doar cărţi de o anumită ideologie, v-aţi simţit confortabil în canapelele luxoase şi aţi vorbit frumos la conferinţe sponsorizate de ONG cu ţinte bine definite, dar înguste. De ani buni vă place să vorbiţi şi să scrieţi pe platforme şi reviste unde nu vă suportaţi decât între voi – ceilalţi sigur, fac propagandă. V-aţi autoalimentat, v-aţi autosusţinut, v-aţi acordat reciproc ordine şi medalii.

Ieşiţi din globul de cristal. Ieşiţi din saloanele frumoase. Ieşiţi din realitatea virtuală în care vă supraestimaţi rolul. Încercaţi şi nişte discuţii cu oameni simpli, de pe stradă, deschideţi-vă cercul şi către idei contrare celor pe care le promovaţi, încercaţi să nu vă mai plictisiţi de aceleaşi frustrări şi implicaţi-vă mai mult prin fapte nu prin vorbe.

Nu mai faceţi reclamă mascată la bolizi de lux, coborâţi din ele şi încercaţi experienţa unei familii cu 3 sau mai multi copii (cunoaşteţi că în România 48% astfel de gospodării sunt sub pragul de sărăcie), empatizaţi cu un student care îşi aşteaptă la gară geanta cu mâncare trimisă de părinţi, infiltrati-vă la coadă alături de părinţii care stau cu copiii bolnavi pentru un consult. Depărtaţi-vă de aleile curate ale Muzeului Tăranului Român şi trăiţi o zi la 100 de km de Bucureşti în rural.

Sunt sigur că vă veţi simţi mai bine, veţi fi mai toleranţi. Vă veţi naşte încă o dată.