Sărăcia a lovit şi în anul de „creştere economică“ 2015: o treime din familiile românilor nu fac faţă cheltuielilor lunare - INFOGRAFIE

Veniturile nete sunt insuficiente pentru acoperirea costurilor vieţii în cazul a 32,8% din gospodăriile populaţiei. Cele mai multe familii aflate în această situaţie nu-şi permit asigurarea hranei zilnice sau achitarea facturilor la întreţinere şi se împrumută pentru a ieşi la liman.

Cheltuielile necesare pentru satisfacerea nevoilor de consum au fost, în 2015, prea mari faţă de veniturile nete lunare pentru aproximativ o treime (32,8%) din gospodăriile populaţiei, arată studiul „Coordonate ale nivelului de trai în România“, realizat de Institutul Naţional de Statistică (INS) şi consultat de „Adevărul“.

„În general, pentru majoritatea gospodăriilor, nivelul veniturilor pe care le realizează şi în special al celor care rămân la dispoziţia lor după efectuarea cheltuielilor pentru producţia gospodăriei şi pentru plata impozitelor, taxelor, contribuţiilor etc. este foarte scăzut în raport cu cheltuielile pe care trebuie să le facă pentru satisfacerea nevoilor de consum“, arată INS.

În anul 2015, conform aprecierii gospodăriilor, 67,2% din totalul acestora pot face faţă cheltuielilor cu venitul de care dispun (proporţia era de 61,3% în anul 2014).

Mâncarea, cea mai grea problemă

Din totalul familiilor care apar în statistici ca nefăcând faţă cheltuielilor, cele mai multe (peste 80%) „s-au aflat în imposibilitatea de a cumpăra produse alimentare suficiente pentru asigurarea hranei“.

Media naţională a familiilor aflate în această situaţie a fost, în 2015, de 84,2% din familiile defavorizate, medie depăşită de lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole (89,1%) şi de şomeri (86,4%).

După asigurarea hranei, principala problemă este, în rândurile familiilor defavorizate, achitarea facturilor de întreţinere a locuinţei.

Media generală este, în acest caz, de 36% din familiile care nu pot face faţă cheltuielilor, fiind depăşită de salariaţi (37,6%), de lucrătorii pe cont propriu în activităţi neagricole (39,8%) şi de agricultori (36,3%).

Factura consumului de energie electrică nu a putut fi achitată la timp de 16,7% din gospodăriile defavorizate, ponderea acestora fiind de 14% în mediul urban şi de 19,4% în mediul rural, apoi abonamentul la radio şi televiziune nu a putut fi plătit la timp de 6,6% din gospodării, iar factura telefonică - de 6,4%.

Cum se completează veniturile

Ponderea gospodăriilor care au apelat la economii pentru a face faţă cheltuielilor curente a fost de 6,8%, a celor care au făcut împrumuturi de la rude, prieteni sau alte persoane 6,1% (11,2% în cazul gospodăriilor de şomeri).

Iar ponderea celor care au avut nevoie de ajutoare financiare - fără obligaţia de restituire - de la rude, prieteni sau alte persoane a fost de 11,5% (27,7% în cazul gospodăriilor de şomeri).

Muncă suplimentară pentru obţinerea resurselor necesare pentru a face faţă cheltuielilor curente a fost prestată de 9,3%, proporţia fiind mai mare în cazul gospodăriilor de agricultori (29,1%) şi de lucrători pe cont propriu (24,5%).

Ce îşi pot permite românii

Potrivit INS, numai 5,9% (4,4% în anul 2014) din totalul gospodăriilor care au apreciat că pot face faţă cheltuielilor cu venitul de care dispun şi-au putut permite, în anul 2015, înlocuirea mobilei uzate şi/sau demodate.

În continuare, 12,1% (10% în anul 2014) îşi pot permite cumpărarea unor produse electrocasnice şi 28,8% (23,7% în anul 2014) cumpărarea de haine noi.

Petrecerea unei săptămâni de concediu în afara locuinţei a fost accesibilă pentru 17% (12,9% în anul 2014), apoi vizionarea de spectacole de teatru sau cinema pentru 10,6% (8,1% în anul 2014) şi cumpărarea de cărţi, ziare, reviste pentru 15,2% (15,4% în anul 2014).

„Frecvenţa celor care îşi pot permite, cu veniturile de care dispun, satisfacerea acestor nevoi este mult mai scăzută, pentru întreaga gamă a acestora, în cazul gospodăriilor de agricultori şi de şomeri“, notează autorii studiului.